8 iulie 2010

Stilul şi tehnica lui Vermeer

Vermeer dedica mult timp hanului său şi negoţului cu opere de artă, de aceea timpul rămas pentru pictură era relativ puţin. Datorită tehnicii sale minuţioase, artistul reuşea să finalizeze un număr mic de tablouri, dintre care aproximativ 40 au supravieţuit până în ziua de azi.

Fata cu paharul de vin
(c. 1659)

Pentru a surprinde cât mai fidel efectele luminii, artistul folosea o cameră obscură (o sa explic într-un alt post ce înseamnă). Se presupune că picta direct pe pânză, deoarece nu există desene, schiţe sau studii preliminare, iar analizele cu raze X ale lucrărilor trădează frecvente schimbări de compoziţie.

În evoluţia sa artistică s-au identificat trei etape. La început Vermeer s-a inspirat din tablourile italiene, apoi a urmat apogeul carierei sale, când artistul s-a concentrat asupra scenelor de gen. În ultimii ani, simţul său pentru culoare şi efecte naturaliste a început să scadă.

Preferinţa pentru scenele de gen a preluat-o de la Pieter Hooch, care a sosit în Delft în 1654, iar interesul pentru reprezentarea schimbării luminii i s-a tras de la Carel Fabritius. Vermeer a combinat cele două influienţe într-un stil nou.

În acea perioadă, scenele de gen erau considerate o ramură mai puţin importantă a artei, deoarece înfăţişau scene pitoreşti, încărcate prea mult de morală, lipsindu-le detaliile naturaliste. Artistul a acordat multă atenţie plasării personajelor într-un cadru realist. De obicei lumina intră din partea stângă printr-o fereastră, iar în prim plan apare o piesă de mobilier, având ca scop delimitarea spaţiului şi creerea unei atmosfere intime. Personajele par scufundate într-o lume proprie, fiecare exprimând o anume stare sufletească.

Culorile folosite de Vermeer sunt de obicei estompate, predominând nuanţele de gri, galben deschis, albastru pal, suprapuse în straturi fine pentru a reproduce efectele lumini filtrate de geamuri. Rezultatul este o atmosferă de calm şi pace.

Picturi religioase:

 Iisus în casa Martei şi Mariei
(c. 1654-1655)

Oameni de ştiinţă:

 Geograful
(c. 1668-1669)

Astronomul
(c. 1668)

Portrete:

 Fata cu cercel de perlă
 (c. 1665)

Tablouri moralizatoare:

 Mijlocitoarea
(c. 1656)

Soldat şi fată râzând
(c. 1657-1659)

Scene de gen:

Dantelăreasa
(c. 1669-1670)

Femeie în albastru citind o scrisoare
(c. 1662-1664)

Femeie cu ulcior de apă
(1664-1665)

Scene de exterior:

Străduţa

Vedere din Delft

sursa poze: wikipedia

vezi şi: Jan Vermeer, barocul

2 comentarii:

Roxie spunea...

Ai cumva mai multe amanunte despre tabloul Triumful Virtutii de Andrea Mantegna? Am gasit foarte putin in ghidul Muzeul Luvru din colectia Marile Muzee - Biblioteca Adevarul, iar pe net (in limba romana) nu am gasit mai multe despre tablou. Ma gandeam ca poate tu cunosti mai multe amanunte. Ma interesau toate personajele, pt ca in ghidul de la Adevarul se vorbeste doar despre cateva dintre ele.

Anca spunea...

Roxi, o sa ma uit, dar nu cred ca o sa gasesc ceva.