7 iulie 2010

Jan Vermeer (1632-1675)

Deoarece am citit recent Fata cu cercel de perlă, unde Vermeer, unul din reprezentanţii barocului, apare ca o figură misterioasă şi enigmatică, m-am gândit să aduc mai multă lumină asupra vieții şi operei sale. Alături de Rembrandt, Vermeer rămâne unul dintre cei mai apreciaţi şi cunoscuţi pictori olandezi. Se ştiu puţine amănunte despre existenţa sa, iar din lucrările sale doar 40 au supravieţuit trecerii timpului. Haideţi să aflăm mai multe amănunte.


Tânără citind o scrisoare la fereastră
(1657-1659)

Cele mai sigure date au rămas cele despre familia lui Vermeer. Tatăl său, Reynier Jansz, deţinea trei afaceri în Delft. Avea un atelier de ţesătorie unde fabrica un satin de lux, numit caffa. Pe lângă atelier, avea şi un han numit De Vliengende Vos (Vulpea zburătoare), de unde i se trăgea porecla de Reynier Jansz Vos, iar mai târziu a cumpărat un teren pe care se afla hanul Mechelen. În restul timpului era şi negustor de artă. În documente,  apare cu numele de Vermeer abia după 1640.

Soţia lui Reynier Jansz se numea Digna Baltens. Împreună cu aceasta a avut mai mulţi copii, al doilea fiind Jan (Joannis) Vermeer, născut la Delft şi botezat în Nieuwe Kerk (Biserica Nouă), pe 31 decembrie 1632. Tânărul Jan a crescut într-un oraş înfloritor din punct de vedere economic şi artistic, cu cârciumi zgomotoase, unde veneau oameni din toate clasele sociale. 

Reynier a cunoscut prosperitatea datorită comerţului cu artă. Acest lucru l-a influienţat probabil pe Jan să urmeze o carieră artistică. Şi-a început ucenicia undeva în 1650. În 1653 a devenit membru al Breslei Sfântului Luca. Nu se ştie cine i-au fost maeştrii, dar se presupune că ar fi fost Leonaert Bramer (1596-1674) şi Carel Fabritius (1622-1654).

În 1652 tatăl lui Vermeer a murit şi acesta a preluat hanul şi comerţul cu opere de artă. Un an mai târziu s-a căsătorit cu o tânără provenind dintr-o familie catolică înstărită, pe nume Catharina Bolnes. Mama acesteia, Maria Thins, s-a opus iniţial acestei legături, deoarece Vermeer era protestant, nu putea să-şi întreţină încă familia, deoarece nu-şi terminase ucenicia şi moştenise câteva datorii de la tatăl său. În final, Maria Thins a cedat, poate şi pentru că Vermeer s-a convertit la catolicism înainte de nuntă. Cuplul s-a mutat alături de ea în cartierul catolic. Maria Thins deţinea o colecţie modestă de pânze şi avea legături importante în lumea artistică.

Jan şi Catharina au avut 15 copii, din care patru au murit înainte de vreme. Artistul şi-a creat repede un renume .  În 1662 a fost ales în fruntea Breslei pentru doi ani, iar în 1670 a obţinut din nou această funcţie. În 1672, a fost trimis la Haga pentru a evalua 12 picturi italiene.
Tehnica lui Vermeer era minuţioasă şi consuma foarte mult timp. Din această cauză finaliza puţine tablouri pe an şi era nevoit să ceară preţuri mari. Pe parcursul vieţii, artistul s-a confruntat cu probleme financiare, fiind nevoit să facă împrumuturi. Pieter Claesz van Ruijven a fost un adevărat mecena pentru Vermeer. 

În 1675, Vermeer a murit, lăsând pe umerii soţiei sale o mulţime de datorii. Pentru a le acoperi, Catharina a vândut la licitaţie lucrările soţului ei. Sper sfârşitul secolului al XVII-lea, artistul devenise necunoscut, revenind în prim plan două secole mai târziu.

Opera lui Vermeer:

Fată turnând lapte
(c. 1658-1660)
45,4x40,6 cm
Rijksmuseum, Amsterdam

Femeie ţinând o balanţă
(c. 1662)

Cântăreaţa la chitară
(1669-1672)

Servitoare dând o scrisoare stăpânei
(1666-1667)

Scrisoarea de dragoste
(c. 1669-1570)
44x38,5 cm
Rijksmuseum, Amsterdam

O lucrare de care artistul nu s-a despărţit niciodată este Arta picturii, în care este înfăţişată o scenă de gen, prezentată ca şi cum privitorul tocmai ar fi tras cortina, descoperind un artist pictând un model. Modelul este îmbrăcat ca şi Clio, muza istoriei, având o cunună de lauri, o carte şi o trompetă. Costumul din secolul al XV-lea face trimitere la maeştrii Renaşterii, dar harta aparţine secolului al XVII-lea.

Arta picturii
(c. 1666-1668)
120x100 cm
Muzeul de Istorie a Artei, Viena

Artistul a redat cu multă măiestrie lumina şi spaţiul, insistând asupra fiecărui detaliu. Draperiile apar frecvent în lucrările sale, la fel ca şi harta, unde şi-a pus semnătura.Candelabrul este împodobit cu acvila bicefală a Habsburgilor, familia regală spaniolă. Acesta atârnă în faţa hărţii Tărilor de Jos. Artistul este poziţionat cu spatele la privitor, pictând cununa de lauri a lui Clio, laurii reprezenzând simbolul onoarei. Masca de ghips de pe masă poate semnifica reprezentaţia, care este una din funcţiile picturii.

Dacă nu v-a satisfăcut în totalitate acest articol şi doriţi să aflaţi mai multe amănunte despre creaţiile lui Vermeer, am o veste bună pentru voi. Data viitoare vom analiza mai pe larg stilul şi tehnica sa. 

4 comentarii:

matei spunea...

Foarte bun articol! Îl aștept pe următorul!

Anca spunea...

multumesc!

Anna spunea...

imi plac foarte mult articolele astea, invat multe! poate ai sa scrii mai des despre diferiti pictori (viata lor si opera lor, tehnica etc)

Anca spunea...

Anna, o sa ma straduiesc sa scriu mai des, desi articolele de genul acesta necesita multa documentare, cautare de poze, deci consuma mult timp. Lasand lenea la o parte, o sa incerc sa scriu mai des. :)