Istoria Artei: Subiectul operei de arta. Peisajul

Peisajul, ca gen autonom, apare in secolul al XVI-lea. De la sfarsitul Evului Mediu, artistii folosesc pentru reprezentarea naturii semne arhetipale, de exemplu linii ondulate pentru apa sau feston pentru nori. Examinarea, in operele executate in secolele al XIII-lea si al XIV-lea, a felului in care pictorii s-au preocupat de natura este foarte elocventa: stancile, mostenire din icoanele bizantine, se indulcesc pentru a se transforma in coline, vai si campii; fondul decorativ din Evul Mediu timpuriu cedeaza locul cerurilor reale.

Totusi, observarea naturii serveste la decorarea operelor in loc sa constituie motivul lor. Adevaratul peisaj se naste la Venetia. Pictura lui Vittore Carpacio, Giovanni Bellini si Giorgione ofera vederi admirabile ale lagunei si ale pamantului care o inchid. Aceste vederi formeaza cadrul de desfasurare a unor subiecte care nu sunt peisaje, completand reprezentarea unei vanatori de rate (Carpacio), o Rastignire sau alt episod sfant (Bellini).

Ca gen autonom, peisajul s-a luat avant in nordul Eurpoei, in regiunile germanice si in special in zona danubiana (Cranach cel Tanar, Albrecht Altdorfer).

Incepand cu secolul al XVI-lea, se constata diferente intre peisajele reprezentate in anumite regiuni. Pictorii Europei centrale redau peisaje vaste, munti inalti, pante abrupte. La fel si flamanzii. Italienii prefera o natura apatica, colonizata de om.

In secolul al XVII-lea, practica peisajului ramane diferentiata dupa regiuni. In Olanda, acest gen devine tot mai raspandit, majoritatea picturilor infatisand natura locala, marea ocupand un loc important.

Vedere din Delft
Jan Vermeer, 1660-1661
Mauritshuis, Haga
sursa

Istoria tehnicii si economiei, istoria deplasarilor are un rol important in intelegerea evolutiei genului. Cu incepere din secolul al XIX-lea, calea ferata i-a transportat pe artisti fie in natura din preajma oraselor, fie mai departe. Dincolo de aceste deplasari, privirea pe care pictorii au purtat-o asupra peisajelor a variat dupa sensibilitatea lor si a epocii.

Peisaj cu cenusa lui Phocion adunata de vaduva sa
Nicolas Poussin
Walker Art Gallery, Liverpool
www.abcgallery.com

In Europa secolului al XIX-lea, Constable a fost preocupat sa surprinda cerului acoperit de nori, Coror paduri si burguri din Normandia in stil neoclasic italian, iar Manet si-a fixat ca tinta surprinderea modernitatii noii lumi inspirandu-se din fotografiile in care lua ca motiv orasul cu planuri esalonate de acoperisuri, de fumuri, de poduri si linii de cale ferata.