Istoria Artei: Venus si Cupidon

Tabloul se mai numeste si Venus dintre stanci, datorita Parcului Rokeby (in engleza Printre stanci) din Yorkshire, unde a fost gazduit timp de un secol, inainte de a fi cumparat de Galeria Nationala, in 1906.

Lucrarea o reprezinta pe Venus, intinsa pe pat, privindu-se intr-o oglinda tinuta de fiul sau, Cupidon. In perioada in care a fost pictata, nudurile era o raritate in Spania datorita Inchizitiei care le confisca. Acesta este singurul nud feminin creat de Velazquez care a supravietuit.

Venus si Cupidon (Venus printre stanci)
Diego Velazquez, c. 1648
123 x 177 cm
Galeria Nationala, Londra
sursa: wikipedia

Prima atestare a tabloului provine din 1651, cand era in colectia unui nobil spaniol din Madrid. Se crede ca a fost pictat inainte de a doua plecare a artistului in Italia, sau chiar in Italia si trimis in Spania. Velazquez s-a inspirat din arta itialiana, in special din lucrarile lui Titian (Venus din Urbino) si Giorgione (Venus dormind). Totusi femeia este reprezentata mai putin idealizat decat in picturile italiene.

In 1615, tabloul a fost descris ca fiind "Un tablou despre un nud de femeie asezata pe un material... aratandu-si spatele, sprijinita pe bratul drept si privindu-si imaginea in oglinda tinuta de un copil". Singurele elemente care ne duc cu gandul la subiectul clasic sunt aripile baiatului identificat ca si Cupidon.

Velazquez a combinat doua pozitii tipice ale lui Venus: intinsa pe pat si privindu-se in oglinda. Din mai multe puncte de vedere pictura este caracterizata de o abordare expresiva, in special datorita pozitionarii centrale a oglinzii si datorita faptului ca Venus se afla cu spatele la privitor.

Artistul a utilizat contrastele pentru un efect mai puternic. Cearsafurile inchise de matase pe care se odihneste zeita formeaza un contrast reusit cu nuantele roz ale pielii ei. Nuantele pielii lui Cupidon, ceva mai inchise decat ale lui Venus, contrasteaza cu aripile gri si esarfa albastra. Rama neagra a oglinzii contrasteaza cu culorile mai deschise din jur.

Perdeaua rosie din fundal adauga o nota calda tabloului, compensand culorile reci care domina pictura.

Pozitia lui Venus este foarte senzuala. Se observa ca a fost reprezentat fara lucrurile sale personale, cum ar fi bijuteriile, trandafirii si mirtul alaturi de care apare in alte tablouri. Un alt element care o deosebeste de alte reprezentari timpurii este culoarea inchisa a parului care de obicei aparea blond. Faptul ca imaginea reflectata in oglinda este neclara poate simboliza dorinta artistului de a reprezenta idealul de frumusete feminina, subiectul mitologic fiind doar un pretext pentru acest lucru.

Nu distingem nicaieri arcul si sagetile lui Cupidon. Panglica atarnata de oglinda poate face referinta la catusele cu care zeul isi lega amantele. Criticul de arta Julián Gallego considera ca expresia lui Cupidon este plina de melancolie, iar panglica are rolul de legatura dintre zeu si frumusetea intruchipata, tabloul putand fi numit "Cupidon cucerit de Frumusete".

Analizele arta ca nuanta gri a cearsafurilor era in trecut un mov intens, care a palit cu timpul.

Unii critici considera ca Velazquez a pictat-o pe Venus dupa un model real in timpul vizitei in Italia, unde ar fi avut o amanta care i-a nascut un copil. Altii cred ca femeia este aceeasi cu cea care apare in Incoronarea Fecioarei si Las Hilanderas, amandoua tablouri aflandu-se la muzeul Prado.