Biserica de lemn din Povergina

Biserica din Povergina (jud. Timiș, zona Făget), este construită din bârne de stejar îmbinate în coadă de rândunică și prezintă multiconsole frumos cioplite. La exterior a fost tencuită cu lipitură de pământ, care, în prezent, în unele locuri este căzută, lăsând la vedere lemnul. Se pare că lipitura de pământ ar fi fost adăugată în anul 1954, când s-a ridicat și o mică tribună în vestul naosului.

Ușile sunt cele originale. Ușa de la intrarea de vest realizată din lemn esteacoperită cu scândură parchetată dispusă în formă de romb. Ușa de la intrarea de sud este realizată asemănător, având în plus ținte metalice lucrate la forjă.

Edificiul prezintă patru ferestre originale, una pe peretele sudic, în dreptul naosului, una pe peretele nordic, tot în dreptul naosului și două de mici dimensiuni pe laturile altarului. Pronaosul este tăvănit, acoperit cu scândură, iar pronaosul este acoperit cu boltă semicilindrică longitudinală acoperită cu scândură.

 

 Pereții sunt placați la interior cu scândură, la fel și pardoseala. Tribuna ce acoperă timpanul dinspre tindă este realizată din lemn frumos sculptat. Acoperișul este învelit în șindrilă, la fel și turla de deasupra pronaosului, încoronată de un corp piramidal și doi bulbi, unul mai mare și unul mai mic, în vârful cărora se află crucea de tablă. Pe fiecare latuă a turlei se află o mică deschidere. În studiul său din 2001 despre bisericile de lemn bănățene, Nicolae Săcară menționa prezența unei clopotnițe separate în nord-vestul lăcașului, „așezată pe stâlpi puternici de stejar și cu acoperișul în patru pante”. Clopotnița nu s-a mai păstrat până în prezent.

Pictura bisericii din Povergina este foarte deteriorată, distingându-se doar câteva scene în naos și altar. În tindă, portretul ctitorului Medescu, menționat de către Nicolae Săcară, nu a rezistat trecerii timpului. Istoricul îl descrie în felul următor: „Orientat trei sferturi către ușă, ctitorul apare înveșmântat în straie de sărbătoare. Pe spate poartă o șubă de dimie albă, paspolată cu negru la guler, buzunare și pulpană. Sus se vede gulerul cămășii albe decorată cu broderie, cu vestă albă tot din dimie și cu nasturi de argint aurit. Brâul este din piele maronie cu catarame metalice. Personajul poartă cioareci croiți tot din dimie albă, decorați cu fireturi negre, strânși pe picior, încălțat cu cizme negre, înalte. Prețios document etnografic, îmbrăcămintea ctitorului sugerează starea social a unui țăran înstărit. Prezentat într-o poziție degajată, cu o mână în șold și cealaltă înfiptă în chimir, cu o privire sigură și cu o schiță de zâmbet pe buze, portretul vădește o tehnică apropiată de a picturii de șevalet”. 

 Pe laturile boltei semicilindrice se mai disting câteva picturi dreptunghiulare, delimitate de benzi roșii, reprezentând scene din Patimile lui Iisus. În centul bolții se observă imaginea lui Iisus Pantocrator într-un medalion circular. Fundalul bolții sugerează cerul înstelat. În cele patru colțuri ale bolții au fost probabil reprezentați cei patru evangheliști. Stranele și scaunele cioplite în bardă sunt cele originale.

 În altar, deasupra proscomidiei, se afla o inscripție care indică faptul că pictura a fost realizată de Gheorghe Diaconovici, cel care un an mai târziu a pictat interiorul bisericii din Bătești: „Această Sfântă beserică de nou s-au făcut și s-au împodobit precum se vede sub stăpânirea împăratului Iosef alu doilea prin blagoslovenia Preasfântului Episcop al Timișorii C…, fiind protopop Petru Petrovici al Sărazului, iar preot paroh Ioan Ioanovici din Fă(get?), iară ctitor Ion Medescu ce s-au numit Constandin și Dumitru Chiricescu, fiind chenez Pătru Păcurari, ajutând și Petru Danakovici din Fabric, s-au sfințit în anul 1782 septembrie 25 și au zugrăvit eu Georgie Diaconovici din Verșeț sau din Srediște. 782”.

Pe masă, se află o cruce de lemn de tei sculptată, decorată cu scenele Iisus pe cruce și Mormântul Domnului, fiind inscripționată în chirilice: „Această cruce s-au făcut Sfintei biserici la Poverjin, prin îndemnarea preacinstitului domn Petru de Atanasievici, potopresbiter Făjetului la anul 1820”. O altă inscripție se găsește pe o cutie metalică, decorată cu scema Mormântul Domnului: „Bisericii Peverjin 1836”. 

Bibliografie principală: 

Săcară, Nicolae, Bisericile de lemn ale Banatului, Editura Excelsior, Timișoara, 2001

Pârvulescu, Dorina Sabina, Pictura bisericilor de lemn din Banat, Editura Mirton, Timișoara, 2003

Pârvulescu, Dorina Sabina, Pictura bisericilor ortodoxe din Banat între secolul al XVII-lea și deceniul trei al secolului al XIX-lea, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2003