9 februarie 2013

Afrodita (Venus)

Afrodita sau Venus, așa cum o denumeau romanii, este zeița sexualității. În Teogonia lui Hesiod, se spune că Afrodita s-a născut din organele genitale ale lui Uranus căzute în mare, fiind retezate de Cronos cu o seceră de adamant, o substanță extrem de puternică, în dorința de a-l opri să mai procreeze. Uranus își împiedica copiii să mai vadă lumina zilei, ascunzându-i în pântecele Pământului (Geea). Sângele și sperma lui Uranus au dovedit o fertilitate uimitoare, inseminând Pământul, dând naștere Furiilor (Eriniile), Nimfelor și Uriașilor, iar din contactul cu marea rezultând Afrodita.

Sandro Botticelli
1483-1485, tempera pe lemn

„În jurul organelor genitale o spumă albă s-a ivit din carnea nemuritoare și într-o fată s-a transformat. Mai întâi ea s-a apropiat de sfânta Kythera; apoi a ajuns în Cipru, înconjurat de mare. Și din ea a pășit o zeiță modestă și frumoasă, iarba a început să crească în jurul picioarelor ei suple. Zeii și oamenii o numeau Afrodita, pentru că s-a născut din spumă (aphros) și Kytheira, pentru că s-a apropiat de Kytheira, și Cipru, pentru că s-a născut în Ciprul spălat de de valurile mării, și iubitoare de veselie (philommeides), pentru că s-a zămislit din organe genitale (edea). Eros și Desire au participat la nașterea ei și au însoțit-o când s-a dus să se alăture familiei zeilor. Și acesta a fost locul ei încă de la început, printre oameni și zei nemuritori: șușotelile fetelor, zâmbetele, plăcerea dulce, intimitatea și tandrețea ”. (Hesiod, Teogonia

Afrodita Anadyomene
frescă din Casa lui Venus (Pompei), atribuită lui Appeles
sec. 1 î.Hr.

Potrivit Iliadei lui Homer, Afrodita s-a născut în urma relației dintre Zeus și zeița Dione. Homer înfățișează o Afrodita mult mai umană; fiind rănită pe câmpul de luptă de eroul Diomede, aceasta fuge la mama sa pentru a fi alinată.

Nașterea Afroditei din spuma mării, 1879
William Adolphe Bouguereau
ulei pe pânză, Muzeul Orsay

Relația Afroditei cu Eros este descrisă în diferite moduri. Hesiod îl situează pe Eros la începutul cosmosului, Afrodita făcându-și apariția mai târziu. Apolonios din Rodos îl vede pe Eros ca fiind copilul zeiței, înarmat cu săgețile sale afrodisiace. Printre apelativele zeiței se numără Porne (Prostituata) și Heteira (Însoțitoarea sexuală).

Venus din Milo
Muzeul Luvru
 
Influența Afroditei era deosebită. În cunoscuta poveste Judecata lui Paris, Hera, Artemis și Afrodita s-au certa pentru titlul de cea mai frumoasă zeiță, lăsând-ul într-un final să decidă pe muritorul Paris, fiul regelui Priam din Troia. Hera i-a oferit putere, Artemis i-a promis victorie, iar Afrodita, dragostea celei mai frumoase femei, Elena din Troia. Astfel Paris a ales-o pe cea din urmă, provocând Războiul Troian

 Nașterea lui Venus
Tronul Ludovisi, frescă parte dintr-un altar
mijl. sec. V î.Hr.

Afrodita era căsătorită cu fierarul hidos și șchiop Hefaistos (Vulcan), însă acest lucru n-a împiedicat-o să aibă o relație extraconjugală cu Ares (Marte), din dragostea lor rezultând patru copii: Fobos (Teama), Deimos (Teroarea), Harmonia (Armonia) și potrivit unei variante diferite față de cea a lui Hesiod, Eros (Dorința sexuală).

 Zeus, Afrodita, Eros
pictură pe lut
350-340 î.Hr.

Alegorie cu Venus și Timpul
Tiepolo
1754-1758
Galeria Națională, Londra

Simbolurile zeiței sunt cingătoarea afrodisiacă, porumbelul și vrăbiuța. Cingătoarea era purtată până sub sâni și exercita o puternică atracție sexuală. În momentul culminant din Iliada, i-a fost împrumutată Herei pentru a-i distrage atenția lui Zeus de la câmpul de luptă.

 Nașterea lui Venus
mozaic

În Imnul homeric către Afrodita, zeița a fost înjosită de către Zeus, acesta determinând-o să se îndrăgostească de muritorul Anchise, care își ducea animalele la păscut pe muntele Ida, în apropiere de Troia. Afrodita s-a îmbăiat și s-a parfumat în sanctuarul ei din Parfos, apoi s-a degihizat în muritoare.  Anchise, trezindu-se, a văzut-o pe zeiță așa cum era ea în realitate și a promis să păstreze secretul. În urma unei beții, a dezvăluit totul, fiind apoi aspru pedepsit de către Zeus. Rodul dragostei celor doi a fost Eneas.

 Eneas atacat de Diomede, și salvat de Afrodita
pictură pe vas
490-480 î.Hr.



Venus și Eneas
frescă pompeiană



 Venus Capitolina
sec.III-II î.Hr.



 Venus
copie romană după Praxiteles
350-340 î.Hr.



 Venus din Milo
c. 150-100 î.Hr.



 Venus
copie romană după Griego
c.350 î.Hr.

Vezi și:
Zeus