Istoria Artei: Rafael (1483-1520)

Contemporan cu Leonardo şi Michelangelo, Rafael a fost unul dintre cei mai talentaţi pictori şi arhitecţi ai tuturor timpurilor.

Rafaello Santi s-a născut la Urbino, în Italia, în data de 6 aprilie 1483. Se spune că a moştenit talentul artistic de la tatăl sau, Giovanni, care era pictor la curtea din Urbino, un loc plin de distincţie şi eleganţă, cu care Rafael se familiarizase de mic.

Autoportret

Rafael

Galleria degli Uffizi, Florenţa

sursa

În anul 1491 mama sa a decedat, iar trei ani mai târziu a murit şi tatăl său, Rafael ramânând astfel orfan la numai 11 ani. A fost dat în grija unchiului său Bartolomeu, care era preot.

Giorgio Vasari scria că, în timpul copilăriei, Rafael fusese "de mare ajutor pentru tatăl său, la numeroase lucrări pe care Giovanni le executase la Urbino". Totuşi, cea mai puternică influienţă vizibilă în lucrările de început a fost cea a lui Pietro Perugino, un pictor important în perioada respectivă, care lucra mai ales în Perugia şi Florenţa. După cum spunea Vasari, Rafael a fost ucenicul acestuia începând de la vârsta de aproximativ opt ani, deşi nu există dovezi în acest sens.

La sfârşitul adolescenţei, Rafael era deja un artist independent. Prima sa lucrare documentată a fost o pictură dedicată Sfântuilui Nicolae din Tolentino, realizată între anii 1500-1501 pentru altarul bisericii San Agostino din Citta di Castello. Lucrarea a fost degradata de cutremurul din 1789, ramânând până azi doar nişte fragmente. Tânărul pictor a relizat în acea perioada şi alte lucrări pentru bisericile din Citta di Castello si Perugia, dar şi lucrări mai mici, pentru colecţionari particulari.

Rafael a considerat că cel mai bun loc pentru a-şi îmbunătăţii tehnica este Florenţa, unde s-a mutat în jurul anului 1504. În această "perioadă florentină" Rafael a realizat lucrări cu teme religioase pentru clienţii din Perugia. A realizat o singură lucrare mai mare, Madona cu baldachin, pentru altarul bisericii Santo Spirito din Florenţa. A primit şi comenzi de portrete, cum ar fi cel al bogatului ţesător Agnolo Doni şi al soţiei sale, Maddalena Strozzi.

Rafael s-a mutat la Roma în anul 1508 şi a fost angajat de Papa Iulian al II-lea, pentru decorarea noilor sale apartamente numite Stanze (camere). De atunci şi-a dedicat cariera în principal Papei Iulian şi succesorului său, Papa Leon al X-lea.

Stanza della Segnatura, frescă

Rafael

Vatican

sursa

În 1514, Rafael a fost numit arhitect al Bazilicii Sfantul Pentru, dar planurile pentru bazilică s-au schimbat după moartea sa. A proiectat însă şi alte clădiri.

În 1515, papa Leon al X-lea l-a numit responsabil cu păstrarea şi înregistrarea plăcilor de marmură pe care existau inscripţii în limba latină, iar doi ani mai târziu a fost numit supraintendent al antichităţilor.

Înainte de vârsta de 30 de ani, Rafael era mai faimos şi mai bogat decât oricare artist dinaintea sa. Din păcate ducea o viaţă desfrânată, ceea ce a condus la moartea sa timpurie, în 6 aprilie 1520, la numai 37 de ani. A fost înmormântat în Panteon, după dorinţa lui.

Lucrări importante: