Filip al IV-lea in vesminte cafenii si argintii
Acest tablou a fost pictat dupa prima intoarcere de la Roma a artistului, in 1631 si este printre putinele tablouri semnate de acesta. Regele Filip nu a permis niciunui alt pictor sa ii realizeze portretul in lipsa lui Velazquez.
Filip al IV-lea in vesminte cafenii si argintiiDiego Velazquez, 1631-1632
195 x 110 cm
Galeria Nationala, Londra
sursa: www.abcgallery.com
De obicei, regele purta costume negre, sumbre. Pentru acest portret, a imbracat un costum deosebit, pentru a marca o ocazie speciala, desi nu se stie care a fost aceasta. Tabloul a fost inregistrat prima oara in secolul al VIII-lea ca fiind expus in biblioteca din palatul Escurial, in apropiere de Madrid.
Regele Filip al IV-lea este infatisat intr-o pozitie demna, inconjurat de simbolurile puterii regale. Pe lantul de la gat poarta insemnul ordinului Cavalerilor Lanii de Aur, un ordin cavalaeresc fondat in secolul al XV-lea si accesibil doar catolicilor de vita nobila. Mana stanga e sprijinita pe spada, simbol al puterii si autoritatii. Palaria se afla pe masa, ca si cand ar fi dat-o jos in semn de politete. Broderia complicata de pe costum se distinge cel mai bine privind tabloul de la o anumita distanta.
Dupa cum spuneam, este unul dintre putinele opere semnate de Velazquez. Semnatura se afla pe foaia de hartie pe care regele o tine in mana dreapta, ca si cum ar fi un document oficial.
Regele Filip al IV-lea este infatisat intr-o pozitie demna, inconjurat de simbolurile puterii regale. Pe lantul de la gat poarta insemnul ordinului Cavalerilor Lanii de Aur, un ordin cavalaeresc fondat in secolul al XV-lea si accesibil doar catolicilor de vita nobila. Mana stanga e sprijinita pe spada, simbol al puterii si autoritatii. Palaria se afla pe masa, ca si cand ar fi dat-o jos in semn de politete. Broderia complicata de pe costum se distinge cel mai bine privind tabloul de la o anumita distanta.
Dupa cum spuneam, este unul dintre putinele opere semnate de Velazquez. Semnatura se afla pe foaia de hartie pe care regele o tine in mana dreapta, ca si cum ar fi un document oficial.
Papa Inocentiu al X-lea
Papa Inocentiu al X-lea, nascut Giambattista Pamphili (1574-1655) avea in jur de 75 de ani cand a fost pictat portretul, dar se spune ca arata mai tanar. Este unul dintre cele mai remarcabile portrete din istoria artei, fiind copiat de peste douasprezece ori.
Papa Inocentiu al X-leaDiego Velazquez, 1650
140 x 120
Galeria Doria-Pamphili, Roma
sursa: www.abcgallery.com
Artistul a redat foarte bine caracterul puternic al papei, expresia fetei acestuia indicand cruzime si suspiciune, dar si inteligenta si tarie de caracter. Ochii adanciti ai papei, privesc provocator si vigilent spectatorul, sugerand asprime si viclenie. Degetele mainii drepte, cu contururi usor sterse, sugereaza convulsii de energie nervoasa controlata.
Portretizarea oferita de Velazquez nu este una magulitoare. Pe fruntea papei sunt redate broboane de sudoare, iar barba ii este ravasita, corespunzand cu descrierile contemporane privind aspectul sau. Alti pictori il infatisau cu o barba deasa, pentru a-l magului. Cu toate acestea, papa Inocentiu a admirat geniul lui Velazquez.
Se observa stiulul pictural remarcabil, cu halucinantul joc de nuante de rosu.
Si acest tablou este semnat de artist, semnatura aflandu-se pe foaia tinuta de papa in mana stanga.
Portretizarea oferita de Velazquez nu este una magulitoare. Pe fruntea papei sunt redate broboane de sudoare, iar barba ii este ravasita, corespunzand cu descrierile contemporane privind aspectul sau. Alti pictori il infatisau cu o barba deasa, pentru a-l magului. Cu toate acestea, papa Inocentiu a admirat geniul lui Velazquez.
Se observa stiulul pictural remarcabil, cu halucinantul joc de nuante de rosu.
Si acest tablou este semnat de artist, semnatura aflandu-se pe foaia tinuta de papa in mana stanga.
Capitularea cetatii Breda (Las Lanzas)
Regele Filip al IV-lea a comandat unor pictori renumiti ai curtii, printre care si Velazquez, sa reprezinte victoriile sale militare. Tablourile au fost expuse in Sala Regatelor, camera principala de protocol din cadrul noului palat Buen Retiro.
Victoria de la Breda, cand armata spaniola a cucerit orasul din Olanda in 1625, a fost una din ultimele succese militare importante din timpul domniei regelui Filip al IV-lea. Olandezii au recastigat Breda la doi ani dupa terminarea tabloului.
Regele Filip al IV-lea a comandat unor pictori renumiti ai curtii, printre care si Velazquez, sa reprezinte victoriile sale militare. Tablourile au fost expuse in Sala Regatelor, camera principala de protocol din cadrul noului palat Buen Retiro.
Victoria de la Breda, cand armata spaniola a cucerit orasul din Olanda in 1625, a fost una din ultimele succese militare importante din timpul domniei regelui Filip al IV-lea. Olandezii au recastigat Breda la doi ani dupa terminarea tabloului.
Capitularea cetatii Breda (Las Lanzas)Diego Velazquez, 1634-1635
307 x 367 cm
Muzeul Prado, Madrid
sursa: www.abcgallery.com
Cele doua personaje din tablou sunt Ambrogio Spinola (1569-1630), comandantul spaniol victorios si Justin de Nassau (1559-1631), oponentul sau olandez invins. Justin de Nassau nu a predat cheile cetatii in acest fel, insa Velazquez a preferat sa creeze o drama umana profunda, reprezentandu-l pe comandantul spaniol aplecandu-se usor, consolat de cel care il invinsese. Spinola era renumit pentru comportamentul sau cavaleresc.
Justin de Nassau si-a petrecut cea mai mare parte a carierei luptand impotriva Spaniei. Ambrogio Spinola, italian de origine, si-a petrecut majoritatea carierei in serviciul coroanei spaniole. Velazquez il cunostea bine, calatorind pe acelasi vas, in 1629.
In partea dreapta, apare un personaj cu palarie cu pene. Ar putea fi un autoportret al artistului.
Denumirea tabloului de "Las Lanzas" (in spaniola "sulite") provine de la grupul amenintator de sulite din partea dreapta a tabloului.
Justin de Nassau si-a petrecut cea mai mare parte a carierei luptand impotriva Spaniei. Ambrogio Spinola, italian de origine, si-a petrecut majoritatea carierei in serviciul coroanei spaniole. Velazquez il cunostea bine, calatorind pe acelasi vas, in 1629.
In partea dreapta, apare un personaj cu palarie cu pene. Ar putea fi un autoportret al artistului.
Denumirea tabloului de "Las Lanzas" (in spaniola "sulite") provine de la grupul amenintator de sulite din partea dreapta a tabloului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu