Bunavestire
Aceasta pictura reprezinta momentul in care arhanghelul Gavril aduce vestea cea buna Fecioarei Maria, spunandu-i ca va purta in pantece pe Fiul lui Dumnezeu. Pictura a fost cunoscuta abia in 1867, cand a fost mutata de la o manastire la Galeriile Uffizi.
Nu se stie sigur daca lucrarea apartine lui Leonardo. Totusi, datorita maiestriei cu care a fost creata si datorita atentiei acordata detaliului, nu poate fi atribuita altcuiva, mai ales ca artistul a facut schite ce trimit la aceasta lucrare. Este o opera din tinerete, pictata cu o usoara stangacie, probabil dupa terminarea uceniciei.
Este vorba de o scena de exterior, pe fundal observandu-se diferite specii de copaci, marea si niste munti indepartati. Artistul era preocupat de studiul naturii, de aceea a redat cu multa maiestrie cadrul natural. Marea si muntii sunt acoperiti de o ceata albastra, sugerand modul in care departarea, praful si umezeala din atmosfera afecteaza culorile.
Aripile ingerului sunt asemanatoare cu cele ale unei pasari, observandu-se curiozitatea stiintifica ce l-a caracterizat pe Leonardo.
Florile din prim-plan au fost realizare cu multa atentie.
Vestmantul fecioarei are falduri grele, care cad extrem de realist. Vasari nota ca Leonardo facea uneori "figurine de lut pe care le acoperea cu carpe inmuiate in ghips si pe care le desena apoi meticulos".
Cina cea de taina
Este pictura de cele mai mari dimensiuni a lui Leonardo si singura fresca a sa care se mai pastreaza. Acopera in prezent peretele salii de mese a manastirii Santa Maria delle Grazzie.
Aceasta tema era predilecta pentru astfel de incaperi, dar artistul a abordat-o in mod original. Pana atunci, Iisus era reprezentat de cealalta parte a mesei. Este surprins momentul in care acesta le spune apostolilor ca unul dintre ei il va trada. Se poate observa multitudinea de reactii ale personajelor.
Cina cea de tainaLeonardo da Vinci, c. 1495-98
460 x 880 cm
Manastirea Santa Maria delle Grazie, Milano
sursa: wikipedia
Din pacate, fresca s-a deteriorat, pentru ca lui Leonardo ii placea foarte mult sa experimenteze. In locul metodei traditionale de pictare a frescelor, pe suport de ghips ud, care nu permitea modificarile ulterioare, artistul a ales sa picteze pe ghips uscat, cu culori utilizate pentru panoul de lemn. Vasari caracteriza lucrarea drept "o mare de pete indistincte".
Iisus isi intinde bratele intr-un gest de resemnare, reprezentand un punct de liniste si echilibru. Sfantul Petru (al cincilea din stanga) se avanta infuriat inainte, iar Iuda se trage vinovat inapoi. Sfantul Iacov (al cincilea din dreapta) isi deschide larg bratele intr-un gest de surprindere. Langa el, Sfantul Filip isi declara dragostea pentru Iisus si nevinovatia sa, inclestandu-si mainile pe piept.
La capatul din dreapta, de la stanga la dreapta, Sfantul Matei, Iuda si Sfantul Simon gesticuleaza vehement.
In perioada in care a fost realizata lucrarea, legile perspectivei nu mai erau un mister, artistul redand cu maiestrie adancimea incaperii, sugerand spatiul tridimensional.
Aceasta pictura a fost interpretata in mod diferit de catre Dan Brown in Codul lui Da Vinci. Este o carte interesanta, care mi-a placut foarte mult in vremea cand am citit-o. Autorul considera ca tabloul transmite un mesaj ascuns, referitor la faptul ca Iisus si Maria Magdalena ar fi alcatuit un cuplu. In stanga lui Iisus este redat Sfantul Ioan Botezatorul, care, daca privim cu atentie, are chipul delicat al unei femei, considerata a fi Maria Magdalena. Corpul acesteia formeaza cu cel al lui Iisus un V, simbolul feminitatii. Sfantul Petru, invidios pe faptul ca Iisus ii dadea atentie mai mare unei femei decat apostolilor, tine o mana intinsa in dreptul gatului celei considerate a fi Maria Magdalena, iar in cealalta mana strange un cutit.
Este o interpretare interesanta. Ma fascineaza modul in care un tablou poate transmite sensuri ascunse. Bineinteles ca niciodata nu vom afla adevarata intentie a lui Leonardo.
Sfantul Ioan Botezatorul
Iisus isi intinde bratele intr-un gest de resemnare, reprezentand un punct de liniste si echilibru. Sfantul Petru (al cincilea din stanga) se avanta infuriat inainte, iar Iuda se trage vinovat inapoi. Sfantul Iacov (al cincilea din dreapta) isi deschide larg bratele intr-un gest de surprindere. Langa el, Sfantul Filip isi declara dragostea pentru Iisus si nevinovatia sa, inclestandu-si mainile pe piept.
La capatul din dreapta, de la stanga la dreapta, Sfantul Matei, Iuda si Sfantul Simon gesticuleaza vehement.
In perioada in care a fost realizata lucrarea, legile perspectivei nu mai erau un mister, artistul redand cu maiestrie adancimea incaperii, sugerand spatiul tridimensional.
Aceasta pictura a fost interpretata in mod diferit de catre Dan Brown in Codul lui Da Vinci. Este o carte interesanta, care mi-a placut foarte mult in vremea cand am citit-o. Autorul considera ca tabloul transmite un mesaj ascuns, referitor la faptul ca Iisus si Maria Magdalena ar fi alcatuit un cuplu. In stanga lui Iisus este redat Sfantul Ioan Botezatorul, care, daca privim cu atentie, are chipul delicat al unei femei, considerata a fi Maria Magdalena. Corpul acesteia formeaza cu cel al lui Iisus un V, simbolul feminitatii. Sfantul Petru, invidios pe faptul ca Iisus ii dadea atentie mai mare unei femei decat apostolilor, tine o mana intinsa in dreptul gatului celei considerate a fi Maria Magdalena, iar in cealalta mana strange un cutit.
Este o interpretare interesanta. Ma fascineaza modul in care un tablou poate transmite sensuri ascunse. Bineinteles ca niciodata nu vom afla adevarata intentie a lui Leonardo.
Sfantul Ioan Botezatorul
Aceasta pictura se afla la Muzeul Luvru, acolo unde se afla si celebra Mona Lisa. Daca privim cu atentie chipul acesteia din urma, regasim aceleasi trasaturi pe chipul Sfantului Ioan.
Personajul tine degetul aratator intins in sus. Acest gest se regaseste in sculpturile romane antice, transformandu-se apoi intr-un cliseu. Simbolizeaza aspiratia intelectuala sau spirituala, regasindu-se in mai multe din lucrarile lui Leonardo (Bacchus, Madona din grota cu stanci - ingerul, Cina cea de taina - Sfantul Toma Necredinciosul).
Bibliografie: Revista Art Gallery, nr. 2, Editura De Agostini
Vezi si: Mona Lisa, Madona din grota cu stanci, Doamna cu hermina
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu