Biserica de lemn din Bătești

 Biserica din Bătești, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, este situată în mijlocul unei livezi, la 200 de metri de biserica nouă de zid. Conform tradiției, biserica ar fi fost mutată aici pe tăvălugi de lemn din satul Veța, situat la marginea Făgetului, acum dispărut. Mutarea ar fi avut loc în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, biserica fiind trasă de șase perechi de boi. Se pare că anul 1783 este atât anul ridicării lăcașului, cât și cel al realizării picturii interioare.

 Biserica de lemn din Bătești

Biserica din Bătești aparține sistemului constructiv Blockbau, fiind realizată prin suprapunerea bârnelor orizontale masive, cioplite cu barda. La altar și la pronaos bârnele se încheie în coadă de rândunică. Pe pereții de sud și de nord, în partea inferioară, se observă două grefe rezultate în urma procesului de lungire a bisericii din 1858, când s-au mai adăugat 3 metri în dreptul pronaosului. Tot atunci s-a modificat amplasarea ferestrelor de pe pereții de sud și de nord. Se poate sesiza cu ușurință locul vechilor ferestre care au fost acoperite cu plăci de lemn. Singurele ferestre originale care se mai păstrează încă sunt cele trei din dreptul altarului  cu deschiderea de 0,35 x 0,25 m. Sub fereastra din altar situată pe axul longitudinal, se observă o deschidere în formă de lance. În pereții de sud și est sunt fixate cruci votive de lemn în amintirea eroilor satului căzuți în război.

 Biserica de lemn din Bătești

Îmbinări în coadă de rândunică

Intrarea de vest

Intrarea de sud 

Portalul de vest prezintă în partea superioară o deschidere semicirculară. Ușa de acces cu dimensiunile de 1,65 x 0,9 m, a fost realizată dintr-o singură bucată masivă de stejar. În montanții laterali au fost introduși doi umeri de stejari fixați cu dopuri de lemn. În partea superioară se observă motivul solar cioplit simetric deasupra unui șirag ornat cu motivul dintelui de lup. O cruce cu inscripția NIKA a fost încrustată în centrul montantului. Ușa de acces este precedată de un grilaj de fier rotunjit în partea superioară.

 Biserica de lemn din Bătești, vedere dinspre altar

 Portalul de sud corespunzător intrări bărbaților a fost realizat mai simplu decât cel din partea de vest. Ușa de acces este croită din blăni de stejar acoperite de scânduri parchetate în formă de romb, cu ținte din fier forjat. Acest portal nu prezintă ornamente. 

 Biserica de lemn din Bătești

 În interior, pronaosul și naosul prezintă pardoseli din scândură de brad, așezate transversal. Pereții interiori ai naosului sunt placați cu scândură, iar pereții pronaosului sunt tencuiți. Pronaosul este tăvănit cu scânduri pe tiranți de stejar. Naosul este acoperit cu boltă semicilindrică longitudinală din scândură.

 Acoperiș placat cu șindrilă

 Între pronaos și naos se află patru stâlpi sculptați, compuși din corpuri romboidale ale căror margini au fost rotunjite cu barda. Încă se mai observă pe alocuri stratul de vopsea albastră cu care au fost acoperiți. Stâlpii susțin timpanul de închidere spre vest a bolții naosului, dar și tavanul tindei. 

 Pronaos

 Timpanul de vest

Biserica este acoperită cu șindrilă. Acoperișul a fost refăcut ultima dată în anii 1979-1980. Deasupra pronaosului se înalță turnul-clopotniță, care are pe fiecare latură două ferestruici. În partea de vest și de sud, ferestruicile au în registrul superior deschideri semicirculare. Deasupra lor se află un corp de forma unui trunchi de piramidă surmontat de un bulb de inspirație barocă. În vârf se află o cruce din tablă. Turnul, la fel ca și acoperișul, este învelit în șindrilă. O altă cruce de tablă se găsește în partea de est, deasupra altarului.

 Iconostas

Iconostas, detaliu

Iconostas, detaliu 

 

 Pictura bisericii din Bătești se află într-o stare avansată de degradare. Cel mai bine conservată e pictura din zona altarului, dar se disting și anumite scene de pe bolta naosului. În naos, în centrul boții, se află Iisus Pantocrator, încadrat într-un medalion, iar în colțuri, în medalioane mai mici, sunt reprezentați cei patru evangheliști. Pe marginile bolții, de-o parte și de alta, sunt reprezentate în panouri dreptunghiulare câteva scene din Patimile lui Iisus (Cina cea de Taină, Ruga din Grădina Ghetisimani, Sărutului lui Iuda, Răstingirea). Pe timpanul de vest sunt înfățișați călare cei doi sfinți militari, Sfântul Gheorghe ucigând balaurul și Sfântul Dimitrie. Pe fundalul bolții naosului a fost pictat cerul înstelat și luna, care simbolizează lumea cerească. 

 Patimile lui Iisus

Urcarea pe cruce

 Răstignirea

 Iisus Pantocrator

Sfânt evanghelist

Sfânt evanghelist

 Sfânt evanghelist

Ruga din grădina Ghetsimani

Trădarea lui Iuda

În altar, la proscomidie, este înfățișat Iisus într-un imens potir. În partea dreaptă este reprezentat un snop de grâu, iar în partea stângă, vița de vie cu ciorchine de struguri și crucea. Scena este destul de bine conservată. Lângă spicele de grâu se află o inscripție cu pomelnic, în caractere chirilice. De la stânga la dreapta, pe pereții altarului sunt reprezentați Arhidiaconul Ștefan,  Sfântul Nicolae, Sfântul Ioan Gură de aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie, Sfântul Antonie, Sfântul Chiriac și Arhidiaconul Laurențiu.

 detaliu pictură altar

Încoronarea Fecioarei Maria

 Scena centrală din altar înfățișează Încoronarea Fecioarei Maria, încadrată de arhanghelii Mihail și Gavril. Pe fundalul semibolții altarului este pictat cerul înstelat, iar personajele centrale sunt așezate pe nori vălătuciți. Pe arcul triumfal, în medalioane rotunde, sunt reprezentați proorocii, alături de simbolul viței de vie. Biserica a fost pictată după mutarea pe actualul amplasament de către zugravul Gheorghe Diaconovici, tatăl lui Constantin Diaconovici Loga și fiul lui Vasile Diaconul, care a emigrat în Banat din Valahia Imperială

 detaliu pictură altar