20.02.2012

Să dau sau nu la Istoria Artei?

Cu aproape trei ani de zile în urmă îmi puneam și eu aceeași întrebare. Acum mai am puțin și termin Facultatea de Arte. Dacă am luat sau nu decizia corectă, încă nu știu să vă spun cu toată certitudinea. Pentru că am fost de cîteva ori întrebată dacă acum aș mai face aceeași alegere, m-am gîndit să îmi exprim aici părerea despre experiența mea la acestă facultate. Mă adresez în special tinerilor absolvenți de liceu, care doresc o carieră în Arte. 

Dragi mei care vreți să dați la Istoria Artei,

În primul rînd trebuie să știți că diploma de istoric de artă, fără cunoștințele de rigoare, nu vă folosește la nimic. După ce terminați facultatea, nimeni nu o să vină să vă ofere de lucru. Nu o să aveți unde să vă „băgați” cv-ul în speranța că veți fi chemați la interviu. Nu aveți prea multe oportunități de angajare. Dacă încă doriți să dați la Arte, atunci să trecem mai departe.

Nu dați la Istoria Artei dacă nu vă place:

- arta (evident)
- să citiți
- să scrieți
- istoria
- filosofia
- religia
- să socializați
- să vorbiți în public

Dacă nu aveți cultură generală solidă și doriți să vă fie mai ușor în timpul facultății, unde veți fi bombardați cu o grămadă de amănunte din toate domeniile legate de artă, aruncați o privire în prealabil asupra istoriei religiilor, mitologiei greco-romane, filosofiei, evenimentelor importante din istoria universală. Nu strică să citiți Biblia. Nu strică să-l citiți pe Platon. Nu strică să citiți cît mai mult în general.

Investiți în cărți. De cîte ori aveți ocazia, treceți pe la anticariate sau pe la librării și cumpărați-vă cărți legate de artă și de domeniile mai sus menționate. Cărțile de artă sunt groase, cu imagini color, deci sunt foarte scumpe. Colecția Meridiane vă va fi de folos. Cărțile lui Eliade despre mituri și religii, dicționare de artă, cărți de istoria artei, albume de artă, dicționare de simboluri, cărți de cultură și civilizație, orice vă permiteți. Dacă nu aveți posibilități materiale, consolați-vă cu ideea că veți vizita des biblioteca. E indicat să citiți reviste și site-uri de artă contemporană, să vizitați muzeele de artă de la noi din țară și să vă cumpărați cataloage.

Teoretic, după ce termini Istoria Artei, poți să lucrezi ca și:

- profesor la o școală generală sau la liceu. Dacă ai noroc poți să predai la un liceu de artă, dar nu îți fă prea mari speranțe, pentru că acolo vrea toată lumea și posturile sunt ocupate. Bineînțeles că vei mai avea nevoie de un al doilea serviciu ca să te poți întreține.

- asistent universitar - pentru asta trebuie să termini facultatea 3 ani de zile cu note bune, să termini masteratul 2 ani de zile cu note bune, să te faci remarcat, să te înscrii la doctorat și neapărat să ai pile. Sau să te rogi zilnic la Dumnezeu.

- curator - pentru asta e indicat să te oferi voluntar din timpul facultății la o galerie. Aici intră în joc abilitățile tale de socializare. Fă-ți cunoștințe printre galeriști, critici de artă, artiști. Mergi la vernisaje, intră în vorbă cu unul și altul. Fă-te remarcat în timpul orelor și așa mai departe. Dacă nu ești sociabil, ar fii bine să devii sau ia-ți gîndul de la cariera de curator. Apropo, dacă nu știi ce-i aia curator, nu-i bai. Curatorul e persoana care propune galeriei proiecte de expoziție, adică ține legătura cu artiștii, îi contactează, le vede lucrările, propune un concept de expoziție, stabilește titlul, alege lucrările care vor fi expuse etc. E o muncă grea, mai ales dacă nu ai relații. Implică multă socializare, iar unii artiști nu sunt prea comunicativi, ba chiar sunt dificil de abordat. Și habar n-am cît se cîștigă din asta.

- critic de artă - nu știu exact ce trebuie să faci ca să devii critic de artă, cred că trebuie să începi să scrii articole și să te faci mai întîi remarcat. Trebuie să ai un anumit vocabular și să-ți placă să vorbești în public. Vei fi invitat la vernisaje să ții un discurs, deci practic vei susține anumiți artiști. 

- muzeograf - ca să devii muzeograf trebuie să ai norocul ca la muzeul de artă de la tine din oraș să existe posturi deschise. Sau mută-te în alt oraș. Din nou pilele ar fi grozave. Dacă vei fi angajat, te vei ocupa de o colecție din muzeul respectiv. Nu te aștepta la cîștiguri mari, ai în vedere și un al doilea job.

- jurnalist cultural - pentru asta nu trebuie neapărat să termini Istoria Artei, poți să termini și Jurnalismul sau altă facultate de genul acesta. Vei scrie articole pe teme culturale, vei lua interviuri, deci vei lucra din nou cu oameni. Dacă asta vrei să faci, nu strică să începi cu un blog și să urmărești noutățile din arta contemporană.

După cum vedeți, Istoria Artei implică în primul rînd multă socializare și cel mai ușor e dacă ai relații. Din păcate la noi în țară acest domeniu nu este suficient de dezvoltat încît să ofere locuri de muncă tuturor absolvenților de facultate, iar salariile sunt mici. Concurența e mare, orgoliile sunt mari.

Prin urmare, trebuie să fii pasionat cu adevărat de acest domeniu ca să merite anii de facultate cu tot stresul de rigoare. Nu e o facultate ușoară, îți dă ceva bătaie de cap, mai ales în sesiune. Eu pot spune că sunt la capătul puterilor și mă întreb frustrată ce voi face după ce termin, adică peste cîteva luni. Omul mai trebuie să și mănînce, să își cumpere lucruri, să plătească întreținerea, să crească copii, nu doar să citească și să viseze. Dacă nu sunteți într-adevăr pasionați de istoria artei, nu alegeți această facultate, pentru că șansele de angajare după sunt mici, iar diploma în sine nu vă va fi de folos, cel puțin nu la noi în țară. Pe de altă parte, dacă sunteți determinați să reușiți, vă țineți de treabă, vă dați interesul, faceți voluntariat în timpul facultății, citiți mult și vă faceți remarcați, șanse de reușită sunt. Trebuie să fiți hotărîți și consecvenți. Trebuie să priviți înainte cu încredere, să învățați din eșecuri și să mergeți mai departe cu capul sus. Și nu în ultimul rînd, trebuie să iubiți arta și să ignorați micile neplăceri de care vă veți lovi.

Am vrut să scriu articolul într-o altă manieră, dar asta e ceea ce a ieșit. Nu sunt sigură că am atins toate punctele pe care mi le-am propus, dar oricînd pot să revin cu completări. Trebuie să țineți cont de faptul că aceasta e părerea mea personală, e modul în care văd eu lucruile în momentul de față ca absolventă de Istoria Artei la Timișoara. Poate pentru alții lucrurile stau cu totul altfel, chiar m-aș bucura să citesc și alte opinii. Aș fi vrut să vă prezint lucrurile într-o manieră mai pozitivă, dar viitorul incert pe care îl am înainte mă împiedică să fac asta. Cine e pasionat cu adevărat de artă sunt convinsă că nu se lasă descurajat de cuvintele mele.

Citește și continuarea: Să dau sau nu la Istoria Artei? - partea a II-a 

16 comentarii:

Roxie spunea...

Foarte bun postul tau pentru cei care se gandesc sa urmeze aceasta facultate. Dar tu ce vrei sa faci dupa ce o termini? Vrei sa lucrezi in acest domeniu?

Anca spunea...

Roxie, buna intrebare. Momentan imi doresc sa prind un post in invatamant si sa ma inscriu la master. Cu timpul, sper sa reusesc sa gasesc si altceva in domeniu. Moralul meu e la pamant acum, poate si din cauza stresului post-sesiune.

hukiya spunea...

Helau ! Postarea e foarte utila si mi se pare ca ai atins toate punctele importante. Mi-ar fi placut ca cineva sa scrie o postare asemanatoare, dar pe domeniul care ma intereseaza. Vroiam sa te intreb ca posibil viitor student in Timisoara, cum e orasul? Dar facultatile? Oamenii? Nu cunosc pe nimeni acolo, si, sincera sa fiu, nici macar n-am ajuns vreodata pana acolo, deci nu prea stiu de ce imi place asa mult. Multumesc pentru orice informatii.

Anca spunea...

hukiya, ce domeniu te-ar interesa? orasul in sine e frumos, unele facultati sunt bune, altele mai putin bune, depinde ce vrei. daca vei sta la camin, vei intalni oameni din toata tara, fiecare cu obiceiurile si ciudateniile lui. partea care nu-mi place la Timisoara e faptul ca toata lumea se grabeste, si strazile nu mai fac fata numarului mare de masini. dar in general e ok aici, depinde de gustul fiecaruia.

hukiya spunea...

Hmm ... avand in vedere ca mereu sunt in intarziere, cred ca un oras in care toata lumea se grabeste ar fi perfect pentru mine. :) Domeniul care ma intereseaza e psihologia. Ma gandeam la Universitatea de Vest ... Si venind vorba de camin, eu sper sa gasesc un loc unde sa stau in chirie. Nu as reusi sa ma acomodez intr-un camin. Multumesc pentru informatii ! Acum parca imi doresc si mai mult sa ajung in Timisoara. Iti doresc o seara placuta in continuare !

Ioana Muresan spunea...

Anca, oare sa te ocupi in continuare de blog nu ar fi o solutie buna pana una-alta? si poate si lucrativa, de la un moment dat ;)

Anca spunea...

Ioana, ar fi fost bine daca ma ocupam serios de blog in toti anii acestia, poate reuseam sa fac ceva cu el. Acum pur si simplu nu am puterea sa scriu. Simt ca ar trebui sa schimb ceva, ca orice scriu de acum inainte e ca o carte de vizita si spune ceva despre nivelul meu de pregatire. Poate imi lipseste curajul de a merge mai departe. Eu sper sa revin pe blog cat de curand.

Anonim spunea...

Imi place articolul tau. Se vede ca ai scris din suflet si ca ai fost foarte sincera. Si eu sunt studenta la istoria artei dar in Bucuresti, la UB. Pot spune ca ma regasesc in tot ceea ce ai scris. Poate acum un an mi-ar fi fost si mie util. As fi stiut la ce sa ma astept, si de unde sa incep sa ma pregatesc. Pentru mine a fost dificil la inceput sa realizez ce fel de domeniu mi-am ales, de ce este istoria artei asa, de ce trebuie sa invat asta, la ce-mi foloseste mie alt lucru, si multe alte de ce-uri. O bucata de vreme, am crezut ca istoria artei, este o materie ce se invata sistematic, urmand doar cronologia evenimentelor. Dupa un timp insa mi-am dat seama ca arta inseamna in primul rand istorie. Apoi istoria a fost la fel ca si filozofia, plina de idei si de pareri ce formeaza anumite curente. Acum istoria artei tinde sa insemne pentru mine ceva mai degraba social si pe alocuri chiar si psihologic. Si probabil ca in viitor arta va capata noi si noi valente pentru mine, lucru cu care deja am inceput sa ma obisnuiesc si mai ales, sa imi placa. Prinvind insa domeniul nostru, ca job, perspectivile nu sunt prea multumitoare. Este adevarat, din pacate pentru noi, ca in istoria artei nu se prea investeste si daca, personal, vrei sa faci ceva atunci trebuie sa dai cat poti de mult din coate. In arta trebuie sa te afirmi, sa dovedesti de ce esti in stare si apoi sa ramai constant in mediul artistic. Inceputul este insa dificil. La un moment dat nu doar ceea ce sti este important ci mai degraba pe cine sti si daca acel cineva este dispus sa-ti deshida usa si sa te invite sa te alaturi celor care cunosc si apreciaza arta. Altfel, este posibil sa ramai doar un admirator pasionat de ceea ce vede prin galeri si muzee. Revenind la tine, nu stiu la ce te-ai gandit tu sa faci dupa ce termini, dar eu te sfatuiesc sa-ti pastrezi blogul (sau sa te apuci de altul) si sa scri, asa cum ti-ai fi dorit pana acum dar nu ai avut timp suficient in facultate. Sigur va iesi ceva frumos!

Unknown spunea...

ma asteptam sa faci tu un material din cartile citite, propria istorie a a ertei, inteleasa de tine. cred ca poti lua mai in serios blogul, decit un itinerariu pt copii

Iulia I. spunea...

Buna Anca :)
Sper ca vei continua activitatea pe acest blog fiindca faci o treaba buna. Tare as fi vrut sa fi scris postarea aceasta anul trecut cand nu ma puteam hotari intre a merge la facultatea de Istorie sau de Istoria Artei. Pana la urma am ales....surprise.... Istoria Artei la Babes - Bolyai.
E incurajator sa mai gasesti pe cineva cu astfel de preocupari. :)

emma korsos spunea...

Ceau Anca!
Abia acuma ti-am vizualizat blogul dupa atata timp de la terminarea facultatii si vazand articolul, mi-a parut rau, pentru ca in timp ce am fost colege, intram mult mai des. Eu personal consider ca pe langa toate subiectele pe care le-ai abordat si le-ai dat un inteles aparte, acest articol este scris cu mult curaj. Cu totii stim undeva in adancurile noastre ca ne imaginam de atatea ori ca dam replica perfecta, dar in viata reala nu o facem nicicand...articolul tau atat de sincer ma face sa comentez pentru prima oara blogul cuiva, cum bine stii, dealtfel, ca nu sunt sociabila. :-)
Anii de facultate au fost magici, bogate in cultura, arta, fantezie, si tot ce nu m-as fi asteptat vreodata cand m-am hotarat sa dau la istoria artei. Unii profesori anume imi vor ramane mereu in suflet, ca indrumatori si oameni exceptionali. Din pacate, cei 3 ani mi-au adus si multe alte surprize, exact cum ai descris tu in cuvinte atat de simple, cum nimeni alta nu putea descrie (nu spun asta din dragul de a exagera, ci recunosc ca esti colega cea mai lipsita de vorbe de ocara pe care am avut-o in toti anii de facultate si liceu, nu odata m-ai intrigat cu calmul tau desavarsit si deabia in anul trei la ultima sesiune vedeam cumva incet cum se umple paharul fiecaruia dintre noi, si nu ai fost nici tu lipsita de stres).
Ca fosta colega a ta, pot spune ca niciodata nu poti veni destul de pregatita pentru tot pachetul de cunoastere pe care ti-l ofera istoria artei, oricat de literat ai fi ca persoana si ma refer aici evident la cei care urmeaza o facultate dupa terminarea liceului. Facultatea mi-a oferit o experienta de neuitat, din care am iesit alt om. Tot ce mi-as dori sa pot spune, si cred ca oricui i-ar placea...este ca as fi vrut sa dureze. Iar ca sa dureze, cu totii ar fi trebuit sa fim pe aceeasi lungime de unda cu restul artistilor, precum este atat de poetic presupus ca se intampla. Asta nu se intampla. Stiu ca nu as fi avut oricum stofa de vorbit in public, dar in diversele indeletniciri ale istoriei artei as fi vrut sa imi gasesc locul, dar nu am gasit decat ...sa zicem...aceeasi lume supra-intelectualizata care a uitat sa viseze, intr-o lume in care nu exista nimic fara visare: arta.
Cum ai spus si tu, citez: "Orgoliile sunt mari" ;-)
Emma

Anda spunea...

Buna, cautand informatii despre istoria artei in timisoara am dat de blogul tau si m-am bucurat. banuiesc ca deja ai terminat facultatea, dar poate m-ai putea ajuta cu o informatie. site-ul facutlatii nu e prea generos in sensul asta :) as vrea sa stiu ce fel cursuri se fac in cei 3 ani si daca se face si istoria romaniei sau istorie universala. multumesc tare.

Anca spunea...

Anda, nu se face nici istoria romaniei si nici istorie universala, ci doar istoria artei (romanesti si universale). Alte cururi sunt arta si religie, istoria culturii si civilizatiei, muzeologie, antropologie culturala, hermeneutica, teoria simbolurilor, critica de arta, arta populara si etnografie, tehnici artistice, iconografie, semantica.

Lucian Jora spunea...

Dsoara Anca, in Facultatea de Istoria Artei se face Istoria Romaniei si Istorie Univerala fie si pt simplul motiv ca istorie artei este parte integranta a Istoriei iar evolutiile din arta sunt si rezultatul unor evolutii sociale, culturale, politice , tehnice etc...toate parte a Istoriei Romaniei si Istorei Universale. :-)

Mirela spunea...

Ma bucur ca cineva a scris despre subiectul asta.Imi place istoria artei si ma gandeam sa continui pe acest domeniu.Acum ma indoiesc ca mai vreau.Va multumesc pentru postare!

Anca spunea...

Mirela, daca intr-adevar iti place acest domeniu, depinde doar de tine sa faci lucrurile sa mearga, in ciuda oricarui obstacol. Eu dupa terminarea facultatii am ales alt drum pentru ca mi-am setat alte prioritati, cum ar fi intemeierea unei familii intr-un alt oras, amenajarea unei locuinte si alte lucruri personale, ceea ce implica un job stabil, dar povestea mea cu arta cu siguranta nu se va termina aici. Dar adevarul este ca sistemul nostru universitar are multe neajunsuri, nu exista nicio legatura intre ce inveti la facultate si ce se cere pe piata muncii, de aceea trebuie sa fii autodidact, sa ai incredere in tine, sa te adaptezi din mers si sa fii cu ochii in patru dupa oportunitati.