Stau în fața ecranului gol și nu știu ce să scriu despre Casablanca. De-a lungul timpului, s-au emis atâtea păreri favorabile referitoare la acest film, încât orice critică pe care i-o aduci te face să pari incult (sau poate chiar ești). Am început să urmăresc filmul cu sufletul la gură, căci citisem numai lucruri extraordinare despre el: cel mai bun film de dragoste, unul dintre cele mai bune filme ale tuturor timpurilor etc.
Mi-a plăcut, într-adevăr. Humphrey Bogart e minunat în orice rol. Îl interpretează perfect pe cinicul Rick ( și arată atât de bine în costum). Ingrid Bergman e frumoasă și delicată (cu o siluetă de invidiat), totuși personajul ei (Ilsa) nu mi se pare foarte bine conturat. M-am plictisit puțin la prima parte, iar cei doi îndrăgostiți nu au reușit să îmi transmită sentimentele lor pătimașe și chinuitoare. Totuși am savurat filmul și sigur o să îl mai revăd.
Acțiunea filmului se desfășoară în orașul marocan Casablanca, pe timpul celui de-al doilea război mondial. Rick Blaine este un american expatriat, care conduce un club de noapte. În clubul său ajunge Victor Laszlo, un lider al rezistenței cehe. Pentru a scăpa de naziști împreună cu soția sa, Ilsa, acesta are nevoie de cele două scrisori de tranzit deținute de Rick, care deschideau oricui drumul spre America. Frumoasa Ilsa se dovedește a fi marea dragoste a lui Rick, care îi frânsese inima cu ceva timp în urmă. Scânteia dintre ei se reaprinde, dar este periculos să mai rămână în Casablanca. Rick trebuie să decidă cine va beneficia de cele două scrisori.
Pentru mine nu e cel mai bun film de dragoste, dar e plăcut și merită văzut.
Un comentariu:
Un film superb.
Trimiteți un comentariu