Zimbrii de la Hațeg

De mult îmi doream să văd zimbrii. Știam că există o rezervație în apropiere, la Hațeg, dar în jurul acestei rezervații plutea un mare mister: mai sunt zimbrii sau nu mai sunt zimbrii acolo. Răspunsul s-a lăsat mult așteptat, dar alaltăieri s-a făcut lumină. În rezervația de la Hațeg trăiesc în liniște, pace și armonie cinci exemplare, care au între 2 și 9 ani. Sunt zimbrii foarte tineri, ținând cont că pot ajunge până la 28 de ani.

Poate vă întrebați ce e acela un zimbru. Vă spun eu: o văcuță blândă. Sau, mai științific, e o specie de bizon, cel mai greu animal european de pe uscat. După primul război mondial zimbrii au dispărut din sălbăticie, dar au fost reintroduși în păduri din Polonia, Lituania, Ucraina și de prin alte țări. La noi aceste animăluțe trăiesc numai în rezervații.

Deci, dacă mergeți în rezervația aflată la ieșirea din Hațeg spre Hunedoara, veți vedea zimbrii și mai mult decât atât, îi veți putea mângâia, pentru că sunt foarte blânzi și drăguți. Eu nu am știut asta de la început, iar când m-am aventurat pe lângă gard să le fac poză, m-am speriat când unul dintre ei s-a îndreptat cu coarnele spre mine...

... și a scuturat aprig din cap.

Totuși a fost amabil cu mine și m-a lăsat să îi fac poza asta, pe care o ador pur și simplu.

Nu am stat să văd la ce se gândește domnul zimbru, ci am fugit spre locuri mai sigure, fără coarne și copite prin apropiere. Puțin mai târziu, animăluțele s-au dus să mănânce și ne-au lăsat să le facem poze de aproape și să punem mâna pe ele.

Așa drăguți au fost că mi-a venit să iau unul acasă. L-aș fi scos la plimbare dimineața cu Sparky și ar fi împărțit amândoi pătuțul.