Inceputul istoriei artei Egiptului antic are ca punct de plecare mileniul al III-lea i.Hr., cand este realizata unificarea Egiptului sub faraonul Narmer. Din acest moment putem vorbi de epoca tinita cu capitala la Tinis, aflata in partea sudica a Egiptului. Perioada coincide cu primele doua dinastii faraonice. Prima dintre ele, marcata de personalitatea lui Horus Narmer sau Menes, este caracterizata prin consolidarea statului egiptean (faraon si administratie), organizarea irigatiilor, primele expeditii in Nubia si desertul arabic, fixarea calendarului zodiacal si dezvoltarea scrierii.
Artele
Arhitectura foloseste tehnica zidirii cu caramizi si decorarea portilor palatelor. Are loc fondarea Zidului Alb la Memphis si construirea necropolelor regale de la Abydos si Sakkarah.
In sculptura, in relief si ronde-bosse, este semnalat debutul stelei regale. Ca material de lucru sunt folosite lemnul si piatra slefuita, precum si metalele.
Primele doua lucrari importante din sculptura sunt reliefurile: Paleta lui Narmer si Stela regelui Sarpe.
Paleta lui Narmer
Pe una dintre fete are ca tema glorificarea puterii faraonului. Personaj principal al scenei, faraonul are silueta marita, distinctie a functiei importante pe care o poarta. Capul este acoperit cu o tiara inaltata. In mana dreapta tine sceptrul ridicat, semn al autoritatii supreme. La picioarele sale zace prizonierul, simbol al armatei invinse.
Autoritatea suverana a faraonului este asigurata de ocrotirea divina a zeului Horus, present in soimul symbolic aflat in fata scenei.
Cealalta fata, compusa in register etajate, prezinta teme cu semnificatie mitologica.
Remarcabila pentru debutul artei egiptene este existenta legii frontalitatii formulate in viziunea bidimensionala a sculpturii in relief. Elaborata in toate detaliile inca de la inceput, in aceasta prima opera, legea frontalitatii ofera elementele caracteristice ale canoanelor morfologice: capul vazut din profil, ochiul din fata, umerii din fata, torsul si abdomenul din trei sferturi, pricioarele repetand acelasi profil la ambele membre inferioare.
Stela regelui Sarpe
Horus, zeul ocrotitor al cetatii si al faraonul, present in Paleta lui Narmer, reapare si aici. De asta data el este persnajul principal care concentreaza asupra sa atentia privitorului. Naratiunea a disparut. Soimul este pasarea sacra a carei forta divina se proiecteaza asupra cetatii aflata la picioarele lui. Sarpele, semn al intelepciunii, este intermediary intre zona divina sic ea terestra.
Caracterul ideogramic al imaginii este exprimat mai puternic in aceasta opera decat in primul relief analizat. Mesajul e codificat. Continutul are sens religios si mistic.
Din aceasta perioada s-au defnit principiile artei egiptene: gravitatea, simplitatea si claritatea, ordinea si sinteza, armonia si simbolul.
Bibliografie: Istoria artelor plastice vol.I, Adriana Botez-Crainic, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004
Un comentariu:
În timpul primelor dinastii s-a pus baza religiei egiptene. Egiptenii au fost primii care au creat un calendar oficial. Ei au împărţit anul în 365 de zile( 360 erau zile obişnuite, iar ultimele 5 erau considerate zilele în care s-au născut zeii. Faronul începe odată cu dinastia a 5-a să fie considerat fiul Zeului Soarelui, Re. Cei mai importanţi regi au fost Keops, Kefren, Mikerinos şi Pepe II Neferkhare( acesta a domnit 94 de ani).
Trimiteți un comentariu