Arta Imperiului Vechi poate fi urmarita pe traseul urmatoarelor dinastii, respective de la dinastia a III-a pana la dinastia a VI-a, inclusive, intre anii 2660 si spre 2180 i.Hr. Statul faraonic are stabilita capitala la Memphis.
Primul apogeu al culturii si artei egiptene este inregistrat in timpul dinastiilor a IV-a si a V-a.
Autoritatea politica si prosperitatea economica vor atinge maxime spre 2600 i.Hr., in timpul dinastiei a IV-a, celebra datoritaq personalitatii faraonilor Snefru, Keops, Kefren si Mikerinos. Acestia sunt faraonii celebri care au cristalizat locul si puterea indiscutabila a suveranului monarh, cei a caror reputatie a daruit Egiptului dimensiunea maretiei si grandorii.
Dinastia a IV-a va fi cea in care se va impune titlul regal de fiul lui Ra. Faraonul, situate in varful piramidei sociale, este considerat de origine divina.
In arta sunt stabilite rigorile si emblematica sacra.
Arhitectura
Perioada Vechiului Imperiu a fost considerate “era piramidelor”. Revolutia in constructii, efectuata prin inlocuirea caramizilor cu piatra, a permis construirea mastabalelor, a piramidelor in trepte, a portilor templelor si palatelor.
Arta a atins asemenea inalte realizari in arhitectura si sculptura, incat privirile tuturor erau indreptate asupra Egiptului, apreciat ca unul dintre miraculoasele locuri, cele trei piramide de la Gisech numarandu-se printre minunile lumii.
Piramidele erau mormintele regilor si uneori ale reginelor. Traditia piramidelor a durat incepand cu dinastia a III-a (catre 2800-2750 i.Hr.) pana la a XVII-a (catre 1600 i.Hr.) si apoi, mai tarziu, in perioada 750-650 i.Hr.
Initiatorul mormantului de tip piramida a fost arhitectul Imhotep, inteleptul divinizat de egipteni si sfetnicul regelui Djser, fondatorul dinastiei a III-a. Piramida faraonului aflata la Sakkarah, in sase trepte gigantic, are inaltimea de 61m si dimensiunile bazei intre 109 si 125 m. Sub piramida, sapate la mare adancime in stanca subterana, se afla camerele funerare ale regelui si ale celor unsprezece membri din familia sa, precum si alte camera si coridoare bogat decorate cu ceramica.
Intr-un alt post, voi vorbi despre celebrul ansamblu de la Gisech, care cuprinde Sfinxul, piramidele lui Kufu (Keops), Kafra (Kefren) si Menkaura (Mikerinos).
Templele divine erau constructii consecrate zeilor. Edificii religioase, ele aveau functia pastrarii legaturii intre fortele cosmic si destnul existentei terestre. Multimea nu intra in sanctuare. Templul nu era o casa deschisa rugaciunii unde oamenii puteau sa isi afle linistea sufleteasca. Edificiul avea caracter simbolic, era imaginea redusa a lumii si slujitorii lui erau preotii.
Sculptura statuara
Impregnata de occultism, sculptura statuara va fi asimilata ceremonialului ritualic al trecerii trupului defunctului in viata eternal. Aspectele particulare ale metafizicii egiptene vor determina in tridimensionalul sculpturii in ronde-bosse rigori si principia morfologice precum legea frontalitatii si imobilismul, fixitatea formelor hieratice ale staticii sacerdotale.
Statuia egipteana va dezvolta trei principia morfologice dinstincte: simetria, verticalitatea monodirectionala a structurii sculpturii si perceperea vizuala frontal.
Principiul simetreiei este corespunzator compunerii statuii in dispunerea simetrica a anaromiei perrsonajului aflat fie in picioare, fie in pozitie sezanda sau in pozitie orientala cu picioarele incrucisate. Coborarea unei vertical vizuale mediane, pornita de la baza nasului pana la sol, imparte silueta umana in doua jumatati simetrice, acestea nefiind flexionate lateral niciodata. Simetria lasa ca exceptie doar piciorul stang proiectat inainte, simbolizand pasul spre eternitate si uneori mana dreapta, flexata in unghi drept, adusa ritualic la piept, in cazul statuilor prezentate in picioare.
Imagine a sufletului defunctului, statuia fixeaza momentul dialogului cu fortele judecatii supreme situate in fata defunctului, in orizontul spatiului divin, deschis monodirectional privirii personajului.
Desi, statuara in ronde-bosse ofera prin tridimensionalul sau perceperea optica jur imprejur, in cazul citirii sculpturii egiptene, descifarea se face din planul frontal, datorita conceptiei vertical a personajului defunct in dialogul cu orizontul indepartat al fortelor divine.
Intr-un alt post voi discuta despre statuia faraonul Kefren, Triada lui Mikerinos, Printul Rahotep si sotia sa, printesa Nofret, Scribul, Ka-Aper.
Pictura
In pictura se inregistreaza progrese lente.
Cateva fresce importante sunt Gastele de la Medium, Pisica la panda, Vanatoarea in Delta.
Pictura este caracterizata de desfasurarea in plan bidimensional, siguranta liniei, prezenta elementelor zoomorfe.
Bibliografie: Istoria artelor plastice vol.I, Adriana Botez-Crainic, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu