Dupa uneltele intrebuintate in aceasta oranduire, ea se imparte in doua mari epoci: epoca de piatra si epoca metalelor. Tinand cont de gradul de perfectionare a uneltelor, epoca pietrei se imparte la randul ei in perioada paleolitica si perioada neolitica.
Cele mai vechi manifestari de arta primitive au aparut la sfarsitul epocii paleolitice, aproximativ intre anii 40 000 si 10 000 i.Hr.
Epoca pietrei
Perioada paleolitica, si o data cu ea istoria omului, incepe, dupa unele date, acum 600 000-700 000 de ani.
Omul primitiv a trait in timpul perioadelor glaciare si interglaciare si, dintre toate animalele, el s-a adaptat cel mai bine schimbarilor climaterice. Primul sau act social prin care s-a desprins de animale a fost confectionarea uneltelor pentru a-si asigura mijloacele de existent si a se elibera de sub imperiul naturii. Frigul nu l-a doborat. Si-a cautat adapost in caverne, a intrebuintat blana animalelor si a descoperit focul. Cercetand viata imului primitive in dezvoltarea sa inca din cele mai indepartate timpuri, se constata ca el a muncit totdeauna pentru a-si organiza existenta. Munca a fost, prin urmare, conditia de baza care l-a creat pe om. In zeci si zeci de mii de ani de munca, el si-a dezvoltat gandirea si vorbirea, a ajuns la cunoasterea treptata a mediului inconjurator si, in pas cu aceasta largire a vietii sale spiritual, la descoperirea armoniei si a frumosului din natura.
Alaturi de unelte, si creatiile artistice ale oamenilor paleolitici, care s-au pastrat pana azi, ne permit astfel sa cunoastem fazele pe care le-a parcurs omul primitive petnru a domina mediul inconjurator si a se ridica din ignoranta.
Perioada paleolitica
Urme de arta paleolitica sunt raspandite aproape pe intreaga suprafata a globului, din Spania si pana in Siberia, in Africa, America de Nord si America de Sud. Centrele cele mai inseminate si mai bine cunoscute se afla insa in Franta de vest si de sud si in Spania de nord-est.
In epoca aparitiei artei paleolitice, aspectul geografic al Europei era cu totul altul decat cel de astazi. Anglia era unita cu Franta, iar Sicilia cu Italia. Nordul Europei era acoperit cu gheata si avea infatisarea Groenlandei din zilele noastre. O stepa saraca in paduri si bantuita de un curent de aer rece se intindea pana in centrul Europei de apus. Iernile lungi si aspre alternau cu veri scurte si relativ calde. Stepa era strabatuta de turme de bizoni, reni, boi, capre, mamuti, cai etc.
Oranduirea comunei primitive incepe treptat, treptat, sa se consolideze. In viata societatii apare ginta, prima forma de organizare sociala, care strange in jurul vetrei si al vanatului comunitatea inrudita prin sange.
Oamenii locuiau in pesteri, pe platforme deschise sau in adaposturi situate sub stanci. In acest stadiu tehnica ajunsese la un oarecare grad de dezvoltare. Oamenii din aceste timpuri cunosteau focul si isi confectionau arme si unelte din piatra si os mai complicate. Aceste arme si unelte le asigurau o hrana mai bogata si tot ele le serveau pentru realizarea creatiilor artistice.
La sfarsitul epocii paleoltice apar, aproximativ in acelasi timp, primele manifestari religioase, dansul, muzica si artele plastice.
Aparitia artei a fost deci pregatita de zeci si sute de milenii de dezvoltare a societatii omenesti. Realizarile tehnice in munca de confectionare a uneltelor au facut posibila prelucrarea artistica a osului si a pietrei si, in general, au permis aparitia primelor manifestari artistice.
Tematica
Un mare numar de creatii apartinand artei paleolitice s-au pastrat pana in zilele noastre. Ele pot fi impartite in doua mari grupe:
-picturi si gravuri executate pe peretii cavernelor (arta rupestra);
-gravuri, desene si sculpture de mici dimensiuni, executate pe piatra, pe coarne de ren sau oase.
Arta paleolitica este produsul unei societati in care activitatea prinicipala a oamenilor era vanatoarea. De aceea subiectul esential al acestei arte il constitiuie animalele, si in special animalele a caror carne, blana sau ale caror oase au capatat diferite intrebuintari. Intre aceste reprezentari de animale predomina bizonul, mamutul, porcul mistret, renul cu coarne mari si calul. Omul si flora vremii erau rar reprezentate.
Cunoasterea animalelor avea o importanta vitala pentru vanatorii primitivi.
Tocmai de aceea ele erau pandite indelung si observate in miscare si felul lor de viata. Ca urmare a acestor observatii, desenele de animale din epoca paleolitica se caracterizeaza, in primul rand, printr-o reprezentare realista. Artistii primitive redau sobru si fara amanunte inutile caracterele esentiale ale animalelor. In cateva trasaturi ei fixeaza pe peretii cavernelor sau pe obiecte de mici dimensiuni forta bizonului, sensibilitatea renului, gata sa o ia la fuga la cel mai mic zgomot, trupul masiv al mamutului sau profilul elegant al calului. Animalele sunt private ca niste vietati importante ale naturii, a caror prezenta impresioneaza prin forta si maretia lor.
O a doua trasatura a artei paleolitice o constituie dinamismul, reprezentarea plina de viata. Animalele sunt surprinse aproape totdeauna in miscare, fiind prezentate de obicei din profil, deoarece in felul acesta era cel mai usor sa se sugereze caracteristicile si miscarea.
Tehnica
Ceea ce uimeste cu deosebire in studiul artei paleolitice este faptul ca inca de la inceput se constata aparitia si folosirea unei tehnici variate.
In desen artistii primitivi obtineau conturul imaginilor cu ajutorul unor culori mai inchise sau mai deschise decat suprafata pe care lucrau. Pentru aceasta se foloseau de obicei de carbune, de creta sau de lut.
Gravura apare prin fixarea conturului imaginii cu ajutorul daltilor de piatra. Desenul este gravat fie in intregime, fie partial.
Pictura se reducea in acea vreme la intinderea in mod uniform a unui strat de culoare pe suprafata desenului, cu scopul de a-l face mai vizibil. Culorile erau preparate, cu ajutorul grasimii de animale, din argile colorate in rosu sau in galben si din carbune. Corpul animalelor era pictat intr-o singura culoare, rosu sau negru, iar uneori in doua culori, rosu si negru.
In sculptura se intrebuintau material moi, usor de prelucrat, ca: fildesul de mamut, coarnele de ren, oasele, calcarul si lutul.
Creatii ale artei paleolitice
Procesul de cunoastere a realitatii si de reproducere a ei in imagini artistice s-a facut incetul cu incetul, intr-o perioada indelungata de timp. Cele mai vechi imagini apartinand artei paleolitice sunt considerate niste maini colorate desenate pe stanci, precum si cateva incercari sumare de a prezenta animalele care preocupau gandurile vanatorilor primitivi.
Arta paleolitica se reduce, in general, la prezentari de imagini izolate de animale. Grota de la Altamira (nordul Spaniei), una dintre cele mai insemnate descoperiri arheologice cunoscute, releva modul de creatie al artistilor paleolitici. In aceasta grota, intr-o galerie lunga de 18 m, larga de 8-9 m si inalta de aproximativ 2 m, au fost pictate pe pereti si pe plafon, in marime naturala peste 25 de animale, in majoritate bizoni. Fiecare imagine era redata independent, iar cateodata cele mai noi erau suprapuse peste altele mai vechi.
plafonul grotei de la Altamira
Astfel de reprezentari izolate de animale predomina in majoritatea grotelor unde s-au gasit manifestari de arta paleolitica. La unele dintre aceste reprezentari se constata insa si incercarea de a realiza teme mai ample, cu caracter narativ. Astfe, in grota Lascaux din Franta se afla pictata o drama de vanatoare din epoca paleolitica. Pictura infatiseaza un bizon cu pantecul strapuns, in fata unui om mort, iar alaturi un alt bizon, care, dupa ce s-a terminat lupta, pleaca. Tot in aceasta grota, pe un alt perete, artistii vremii au gravat o padure de coarne de reni, inalta de aproximativ un metru, redand imaginea unei turme de reni, vazuta din departare.
Picturi din grota Lascaux, Franta:
Iscusinta vanatorilor primitivi de a reda si scene complexe apare clar si din imaginea gravata pe un corn de ren, care nu are mai mult de 23 cm lungime. Aceasta imagine este cunoscuta sub numele de Reni trecand o apa si a fost gasita in grota Lorthet din Franta. Artistul s-a oprit asupra unui moment important al vanatorii de reni, a caror carne era una din mancarurile preferate. Renii erau panditi la vaduri si atacati in momentul in care intrau in apa, deoarece in apa ei nu se mai puteau misca cu usurinta. Gravura pastrata fragmentar, ne infatiseaza trei reni, doi care fug si un al treilea, mai batran, care intoarce capul inspaimantat la vederea urmaritorilor. Mediul fizic este redat prin cateva figuri de pesti, care completeaza spatiul gol dintre picioarele animalelor.
Alaturi de pictura si gravura, sculptura epocii paleolitice reproduce si ea, cu fidelitate, chipuri de animale vanate: mamuti, bizoni, reni, cai, etc. De asemenea, pentru sculptura paleolitica sunt caracteristice mai multe figurine, denumite “Venus”, reprezentand imagini de femei. Statuetele sunt lucrate pe baza unor observatii atente ale unor modele reale si exprima cultul maternitatii. Cele mai expresive dintre acestea sunt Venus din Willendorf (Austria) si Venus din Lespugue (Franta). Denumirile le-au fost date dupa numele centrlor arheologice unde au fost gasite.
Venus din Willendorf (Austria):
Bibliografie: Istoria artelor plastice, Constantin Suter, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti-1963
Vezi si: Epoca pietrei - perioada neolitica, Epoca metalelor
2 comentarii:
Grotele din Altamira sunt diferite faţă de alte grote europene, prin faptul că aici s-au folosit mai 3 culori, nu 2 ca în alte părţi. Imaginile sunt foarte frumoase. Mi-a plăcut în special Venus din Willendorf. Şi în Italia au existat manifestări artistice, însă nu se compară cu cele din Spania şi Franţa.
Ca de obicei, cateva completari foarte utile. :)
Trimiteți un comentariu