Nu-mi vine să cred că au trecut cinci ani de facultate. Îmi amintesc cât de speriată eram în anul I, cât de greu mi-a fost sa depășesc cu bine toate examenele şi laboratoarele de pe parcurs şi cât de mult visam la momentul în care voi absolvi, devenind, aşa cum scrie pe diploma onorifică, "viitorul inginer automatist al României".
La cursul festivBineînţeles că facultatea nu mi s-a potrivit deloc, dar an după an speram că lucrurile se vor schimba şi voi fi fericită cu alegerea facută. Sunt fericită şi foarte mandră de mine, să nu se înţeleagă greşit, dar dacă ar fi să mai aleg odată, Politehnica nu ar mai fi pe primul loc.
Colegii meiAm învăţat multe lucruri în aceşti cinci ani lungi şi grei. Nu atat despre automatică, programare şi calculatoare, ci despre viaţă şi cel mai important, despre mine. Am ajuns sa mă cunosc mai bine, am învăţat să nu cedez cand lucrurile nu îmi reuşesc din prima, să lupt, să am încredere în mine şi să ma bazez în primul rand pe mine, mai puţin pe ceilalţi.
Yeey! Suntem ingineeeri!Nu a fost o perioada prea roz, cel puţin primii trei ani. De multe mă simţeam exclusă, consideram că nu fac parte din lumea celor cu IQ uriaş, nu mă integram deloc în colectiv, nu înţelegeam cursurile şi laboratoarele, ba mai mult, nu ma interesau deloc subiectele abordate. Totuşi am reuşit să fiu integralistă în fiecare an şi am rămas cu cateva cunoştiinţe tehnice, cel puţin aşa vreau să cred. :D
Inginerii automatişti ai RomânieiAcum, după ce s-a terminat totul, mi-e puţin dor de colegi, de profesori, de laboratoare, adică de Politehnica Timişoara în general (deşi nu aş mai repeta experienţa niciodată!!!) şi sunt extrem de fericită că am ieşit întreagă şi învingătoare din această luptă aprigă.
Mama şi eu
Politehnica şi eu
Stadionul de la Poli, proaspăt renovat - îmi va fi foarte dor de elE minunat să termini o facultate grea. Pentru senzaţia pe care o am acum, să zicem că a meritat fiecare efort!
Cu stimă şi respect,
Ing. Anca LEU
P.S. Acum nimic nu mă mai împiedică să scriu despre artă!
4 comentarii:
Felicitari, Anca, e o mare realizare!!! Si da, parca aduci cu Elle Woods :)
Multumesc! Da, semanam la culoarea parului :))
Felicitări!
Ai chicotit ani de zile împreună cu colegii, aţi copiat împreună când s-a putut, aţi învăţat împreună de cele mai multe ori, aţi tocit împreună până vi s-au încins pixurile, aţi avut dureri de stomac din cauza emoţiilor... Eşti de-acum, în acelaşi timp la sfârşit şi la început de nou drum! Felicitări !!!
Ca unul care am trecut prin momente ale absolvirilor dar şi ale reîntălnirilor de peste mulţi, mulţi ani îţi recomand să conservi cât mai bine orice amintire a acestor ani... Nici nu şti câte emoţii puternice, de nedescris îţi vor crea dupa 10, 20, 30, 35 de ani...
Da, e un nou inceput de drum si sunt in acelasi timp nelinistita si emotionata. Desi a fost greu, sunt convinsa ca peste ani imi voi aminti cu drag toate momentele care au trecut.
Trimiteți un comentariu