Fovism

Fovismul e un curent in pictura, aparut la Salonul de Toamna din 1905, in Franta.

Promotorii miscarii au fost porecliti fauves (fiare, salbatici) de catre criticul Louis Vauxcelles din cauza exacerbarii culorii care este folosita in toata puritatea si stralucirea ei, aproape de incandescent. Nu intamplator, unul dintre adepti, Vlaminck, afirmand ca vrea, cu cobalturile si vermilionurile sale sa dea foc Scolii de arte frumoase. Asadar, fovismul presupune inainte de toate un triumf deplin al culorii.

Principalii fovi au fost Matisse, Vlaminck, Derain, Friesz, Marquet, Dufy, Van Dongen s.a. Fireste, ca si in celelalte curente, protagonistii difera mult unii de altii si, in afara catorva trasaturi commune, ei isi afirma personalitatea in parametrii proprii care-i deosebesc pe unii de altii. Spre deosebire de Vlaminck, de pilda, care este cel mai radical, pictand cu o verva brutal, cu violent, in tuse largi ce definesc aproximativ forma, Matisse picteaza atent la armonii, la arabescul linei, acordand culorii un rol decorativ.

Sat pe malul unui rau
Maurice de Valminck, 1915
sursa

Desertul: armonie in rosu (Camera rosie)
Henri Matisse, 1908
Muzeul Hermitage, Sankt Petersburg
sursa

La fel de mult se deosebeste voluptuosul Dufy cu propensiunea sa spre tonuri vii, eclatante, de mai potolitul Marquet, care nu intelege sa foloseasca tonuri aprinse decat ca accente pe o suprafata mentinuta intr-o gama de griuri mai mult sau mai putin colorate.

Regatta at Cowes
Raoul Dufy, 1934
Galeria Nationala de Arta, Washington D.C.
sursa

Port de Bougie, Algiers (The Port in Sunlight), 1925
Albert Marquet (Bordeaux 1875 - Paris 1947)
Robert Lehman Collection, 1975 (1975.1.191)
sursa: metmuseum.org

Bibliografie: “Mica enciclopedie de arta universala”, Vasile Florea si Gheorghe Szekely, Editura “Litera International”, 2005