12 martie 2009

Viata si opera lui Eugene Delacroix (1798-1863) - partea a II-a

***pentru a vedea pozele mai mari, dați click pe sursa de unde le-am luat (cele mai multe sunt de pe art.com)***

(Continuare de la partea I)

In 1832, călătorește la Maroc, unde ia contact cu o lume noua din punct de vedere spiritual și din punctual de vedere al felului de a înțelege și executa pictura.

Se împrietenește cu domnul Auguste, un om bogat, care aduse din peregrinările sale costume orientale, arme, miniature, stofe și bijuterii. In Masacrul din Chios, unde sunt reprezentați turci și greci, o parte din costume proveneau din colecția domnului Auguste.

Il interesează tipul bărbatului musulman, cât și caii pe care ii vede în cele mai diverse situații. Întâlnește și câteva evreice cu fata descoperita, care ii vor servi drept modele în Nunta evreiasca.

Arab punând șaua pe cal
Eugene Delacroix, 1855
ulei pe panza
Muzeul Hermitage, Sankt Petersburg
sursa

Trece și prin Alger, unde ii este permis sa intre într-un harem și sa vadă femeile musulmane la ele acasă. De aici originea tabloului Femeile din Alger.

Femeile din Alger
Eugene Delacroix, 1834
ulei pe pânză
Muzeul Luvru, Paris
sursa

Fiecare dintre femeile din tablou are atitudine gânditoare și neocupata, ca toate ființele care nu au multa treaba de făcut și își petrec timpul visând. Într-un interior pitoresc și bogat, cu rochiile și găteala lor splendid,avem în fata noastră unul dintre cele mai frumoase tablouri din câte exista, și o imagine autentica și justa a lumii orientale.

Tot atunci își da seama de importanta luminii meridionale într-un peisaj. Lumina puternica, brutal, dar transparent și naturala, încât e în stare sa armonizeze o întreaga compoziție.

In 1834 expune la Salon Femeile din Alger. Statul ii comanda apoi câteva tablouri reprezentând batalii din istoria Franței.

Pentru Galeria Bătăliilor din Versailles, el efectuează Lupta de la Taillebourg, la care participase Ludovic cel Sfânt.

Lupta de la Taillebourg
Eugene Delacroix
sursa

In 1840, expune la Salon trei tablouri capital: Dreptatea lui Traian, Barca lui Don Juan, Cruciații de la Constantinopol.
Dreptatea lui Traian
Eugene Delacroix, 1840
sursa


Naufragiul lui Don Juan
Eugene Delacroix, 1840
Muzeul Luvru, Paris
sursa

Putin mai înainte, se ocupa cu decorații murale, creând ansambluri enorme pentru Camera deputaților, pentru Senat și Primărie.

In salonul regelui din Palais Bourbon, adică la Camera deputaților, Delacroix trebuie sa facă o decorație, în condiții foarte neprielnice. Salonul era o încăpere destul de mare, ai cărei pereți erau toți separate de uși și ferestre. El totuși izbutește sa împartă în asa fel suprafața zidurilor, încât sa ii rămână pentru plafon patru patrulatere mari, în care introduce patru alegorii (subiecte clasice): Justiția, Agricultura, Industria și Războiul. In jurul lor, el grupează alte figuri, tot alegorice. Dintre ele menționam Mediterana, Ronul și Oceanul.

Justiția și Industria
Eugene Delacroix, 1833-44
sursa

Intrarea cruciaților în Constantinopol este o pânză destinata la început pentru Galeria Cruciadelor de la Versailles, cedata mai târziu Muzeului Luvru. Reprezinta momentul în care șefii cruciaților, în 1204, după ce au bătut pe bizantini, au intrat în oraș și își dau seama de distrugerile grozave cauzate de război. Pe planul întâi sunt câteva figuri obișnuite în arta lui Delacroix: femeia, cărei soldații i-au smuls hainele; bătrânul care cere iertare; șeful bizantin, pe care un soldat îl trage de barba, iar în fundal unul dintre cele mai frumoase peisaje, reprezentând orașul Constantinopol.

Intrarea cruciaților în Constantinopol
Eugene Delacroix
Muzeul Luvru, Paris
sursa

Delacroix nu disprețuiește nici portretul, pictându-l astfel pe Chopin.

Frederic Chopin
Eugene Delacroix, 1838
ulei pe panza
Muzeul Luvru, Paris
sursa

El trebuie sa decoreze și alte Sali: biblioteca Camerei deputaților, biblioteca Senatului, galeria lui Apolo din Luvru, salonul Pacii din Primăria Parisului, capela bisericii Saint-Suplice.

Biblioteca Camerei Deputaților era o sala enorma, împodobita cu doua hemicicluri, la cele doua extremități și cu cinci cupole pe pandantivi, care trebuiau și ei acoperiți de pictura. Forma pe care Delacroix trebuie sa o dea operelor sale e dificila. In hemicicluri, picture trebuia sa ia direcția curba a zidurilor. Pandantivii erau și ei triunghiulari cu o suprafața curba; iar cupolele erau jumătăți de sfere.

El lipește o pânză pe zid și o pictează direct, fresca nefiind pe placul lui, asociind culoarea cu ceara.

Isi imaginează istoria civilizației omenești, de când Orfeu adusese în Grecia artele și pana când aceleași arte sunt calcate in picioare de către Atila. Intr-un hemiciclu așează subiectul cu Orfeu, în celalalt subiectul cu Atila. Pentru cele cinci cupole alege politica, istoria, filosofia, științele, artele și poezia, iar in pandantivi pune exemplificări din istoria omenirii, în legătura cu temele principale.

In cupola Senatului, el imaginează un subiect care e un omagiu adus lui Dante. Sunt oameni importanți, care nu au fost botezați, deci nu au dreptul sa intre în Paradis, dar care merita sa fie în rând cu sfinții. Tema principal este prezentarea lui Dante de către Virgiliu lui Homer, asistat de câțiva poeți ai anticității.

Hemiciclurile reprezinta scena când Alexandru cel Mare închide într-un sipet poemele homerice.

Alexandru cel Mare si poemele lui Homer
Eugene Delacroix
sursa

In 1849 începe decorarea galeriei lui Apolo de la Luvru, construita sub Ludovic al XVI-lea și începuse sa fie decorate de Charles Le Brun. Plafonul i se încredințase lui Delacroix, care alege ca subiect triumful soarelui, al luminii asupra întunericului.

Decorația de la Hotel de Ville, din Salonul Pacii, nu mai exista. Mai sunt câteva schite cu câteva divinități și muncile lui Hercule.
Tavanul Salonului Pacii din Hotel de Ville
Eugene Delacroix
sursa

Ultima mare opera este capela Sfinților Îngeri din biserica Saint Suplice. Sunt trei compoziții: sus, Sfântul Mihail învingând balaurul, la dreapta, Elidor gonit din templu, la stânga, lupta lui Iacob cu Îngerul.

Intre timp nu renunța la pictura de șevalet. Teme vechi sunt reluate și teme noi sunt adăugate. Este atras de anumite subiecte din viata Mântuitorului: Înmormântarea lui Christos, Sfântul Sebastian etc.

Crucificarea
Eugene Delacroix
sursa

Regăsim și amintiri din Maroc.

Artistul moare la 13 august 1863.

Unul dintre hemiciclurile bibliotecii palatului Bourbon reprezinta cum am spus pe Atila călcând in picioare Italia si Artele. In mijloc este Atila, distrugătorul civilizațiilor, ținând in mana biciul. In jurul lui fug îngrozite artele.

Atila călcând în picioare Italia și Artele
Eugene Delacroix, 1843-1847
ulei si ceara pe pânză
Biblioteca Palatului Bourbon, Paris
sursa

Una din decorațiile pandantivilor reprezinta Educația lui Ahile. Centaurul, insarcinat sa aibă grija de erou, il poarta în spinare și îl învață sa ia pasarea din zbor, cu arcul. E unul din acele subiecte care se potriveau temperamentului artistului. Ahile, o minune de trup de adolescent, prin atitudinea lui ne arata tot interesul pasionat pe care îl poarta vânătorii la care participa, alături de centaur.Centaurul, acel amestec de om și cal, e arătat atât de potrivit, încât nu ne surprinde ca din trupul calului răsare omul acela.

Educatia lui Ahile
Eugene Delacroix
Biblioteca Palatului Bourbon, Paris
sursa

Din decorația bibliotecii Senatului, cea mai pretuita dintre scene este Prezentarea lui Dante. Trebuie sa ne-o închipuim ca o suprafața rotunda, în mijloc cu câteva elemente decorative, printre care un vultur ce tine în ghiare o inscripție din Dante si spre margine cu patru scene din care sic ea a lui Homer orb.

Plafonul galeriei lui Apolo e mai greu de prins într-o fotografie din cauza dimensiunii mari. In mijloc este Apolo, într-un car tras de cai, care parca varsă foc pe nări. Alături se găsește sora lui Diana, care ii da săgețile. Sus, Victoria îl încoronează alături de Iris Aurora. De jur împrejur grupuri de divinități care lupta cu fiarele răufăcătoare. In mijloc, șarpele Python simbolul răului, care e omorât de săgeata lui Apolo.

Foarte frumoasa e și pictura care îl ilustrează pe Elidor alungat din temple de un înger, cât și Lupta lui Iacob cu Îngerul.

Elidor alungat din templu
Eugene Delacroix
sursa
Lupta lui Iacob cu îngerul
Eugene Delacroix
sursa



Bibliografie: Manual de istoria artei (Clasicismul si Realismul), George Oprescu

2 comentarii:

Sasha spunea...

hello..Imi place blogul tau ,la fel sunt pasionata de istoria artei..nu intamplator am ''aterizat'' la Delacroix..




Suprarealism ceva??

Deona spunea...

Absolut superb blogul tau! :)