Ultimul film pe care l-am văzut este Mulțimea (The crowd) din 1928, în regia lui King Vidor. Până acum nu m-am uitat la filme alb-negru și mai ales la filme mute, exceptând poate câteva secvențe cu Charlie Chaplin. Da, cultura mea cinematografică nu este tocmai strălucită. Cu toate acestea, povestea filmului m-am prins atât de tare încât am uitat să fiu atentă la încadrare, montaj și alte chestii tehnice (am urmărit filmul la școala, la istoria cinematografiei). E un pas important pentru mine, ținând cont că unul din filmele mele preferate e Legally Blonde (fără comentarii, daaa?). Nu am îndrăznit totuși să-l menționez în prima oră, când am fost întrebată care e filmul meu preferat și de ce. Sigur aș fi stârnit hohote de râs, căci colegii mei invocau filme ca Vrăjitorul din Oz, Anna Karenina, Sunset Boulevard și altele pe care eu nici nu m-aș fi gândit să le văd. Până acum.
Revenind la Mulțimea, chiar dacă e fost realizat cu mai bine de 80 de ani în urmă, povestea mi s-a părut foarte actuală. John Sims, personajul principal, visează că va deveni „cineva”. Cu această speranță se mută la New York, unde se căsătorește cu Mary și se angajează ca funcționar, așteptând să fie promovat. Filmul prezintă lupta continuă a lui John de a se ridica deasupra mulțimii, de a deveni un om important. Suntem martorii unei căsnicii cu suișuri și coborâșuri, presărată cu întâmplări dramatice, dar și cu momente frumoase. Trecând peste deznădejdea care îl cuprinde, John are parte de un final fericit. Dar reușește el să se ridice deasupra mulțimii?
sursa
Un film perfect pentru o după-amiază de toamnă.
Un comentariu:
Suna bine!
Eh, cred ca multi dintre colegii tai, au ales acele filme ca preferate, ca sa nu recunoasca defapt ca sunt inebuniti dupa The Hangover si alte filme d'astea.
Nu trebuia sa te simti jenata ca iti place Legally blonde. E un film care iti arata ca daca iti doresti ceva poti sa realizezi, chiar daca multi nu te cred in stare.
Trimiteți un comentariu