De data asta nu voi scrie despre artă, ci despre un chiriaș de-al meu, micuț, jucăuș și pufos, care în curând va trebui să își urmeze propriul drum în viață. Este vorba de Pisu, un motanel (sau pisicuță?) de cinci săptămâni, pe care l-am găsit acum o lună aruncat pe malul Timișului, la soare. Avea ochii lipiți și mieuna de mama focului, așa că mi-am întrerupt plaja și l-am dus de urgența la veterinar, care m-a sfătuit să îl hrănesc cu lapte amestecat cu apă din două în două ore. Am fugit la farmacie și am cerut o pipetă sau un furtunaș cu care să hrănesc un pui de pisică. Farmacista mi-a recomandat o seringă.
Nu l-am hrănit pe Pisu din două în două ore, l-am lăsat să se trezească singur când vrea sa mănânce. Mieunatul lui era de-a dreptul asurzitor. Va imaginați ce plăcere îmi făcea să îl aud la 2 sau la 5 dimineața. Imediat după ce l-am găsit am fost nevoită sa plec la Timișoara la un botez. Nu aveam cu cine sa las pisoiul, deci a venit cu mine pe tren, unde normal că început să plângă și a trebuit să scot lăpticul din geantă și să îl hrănesc. La botez îmi stătea gândul numai la Pisu, nu cumva să se trezească și să îi deranjeze pe colegii mei de apartament. Din fericire Pisu dormea dus.
A mai venit cu mine la Timișoara de câteva ori, deci e un pisoiaș umblat. Ultima oara nici nu a mai plâns pe tren. Acum a început să mănânce singur (Doamne ajută!), văzându-l pe Sparky, cu care se înțelege foarte bine. I-a ocupat și pătuțul, acum Sparky e nevoit să doarmă pe covor. Ii mai place să doarmă după frigider, unde am pus mâna și am văzut că e cald.
M-am atașat mult de Pisu, dar nu îl pot păstra pentru că am deja cățel. Sunt în căutare de stăpân iubitor, afectuos, drăgăstos, care să îl alinte, să îl hrănească, să se joace cu el și să îi ofere tot ce are nevoie. Doar l-am crescut de când avea ochii lipiți.
Deci, dacă simțiți nevoia să vă procurați un animăluț micuț, drăguț și jucăuș, care să vă însenineze ziua când veniți acasă, dați-mi de știre pe arta.si.eu@gmail.com sau lăsați aici un comentariu. Pisu poate fii al vostru. Pot să vi-l dau personal dacă sunteți din Lugoj, Timișoara, Caransebeș sau împrejurimi. Dacă sunteți din altă parte, va fi o mică problemă. Nu știu sigur ce sex are, cred că e femelă. O să îl duc la veterinar să aflu exact.
Îl vrea cineva?
Later edit: Anuntul nu mai e valabil. Pisoiul a fost adoptat.
2 comentarii:
ce draguttttttt este :X pacat ca mama nu ma lasa sa tin animale in casa :(((
Irina, eu il tin in apartament. Acum ca e mic, nu e problema, dar cand creste va fi greu si pentru el si pentru mine, mai ales ca nu am timp sa ies cu el in fata blocului in fiecare zi. Daca il las pe afara nesupravegheat, am niste vecini ”iubitori” care pun otrava la animale. Imi doresc foarte mult un stapan care sa aiba si curte, sau care sa il lase si pe afara cumva. Numai in casa nu se prea pot tine pisici. Oricum, nu imi imaginez viata fara animale.
Trimiteți un comentariu