29 aprilie 2010

Infruntarea titanilor

Va mai amintiti cine era Perseu?

Spre rusinea mea, mitologia greaca inca mai are secrete pentru mine. De multe ori amestec intre ele caracteristicile zeilor, incurc semizeii si faptele lor eroice, nu mai stiu cine este fiul cui, cine cu cine este frate , cine de cine s-a indragostit.

Am vizionat de curand filmul Infruntarea titanilor (Clash of the Titans, cu Liam Neeson, Sam Worthington, Ralph Fiennes) in 3D si mi-a placut foarte mult, in special datorita subiectului mitologic si al efectelor speciale, care, de fapt, reprezinta tot farmecul.

Daca nu l-ati vazut inca, va spun doar ca personajul principal este Perseu, fiul lui Zeus cu nevasta regelui Acrisius. Acesta din urma s-a razvratit impotriva lui Zeus, care, pentru a-l pedepsi, a lasat-o insarcinata pe frumoasa lui sotie, condamnata astfel la moarte impreuna cu pruncul. Fiind de natura divina, Perseu a supravietuit si a fost adoptat de o familie de pescari.

 Perseu (recunoasteti actorul din Avatar...)

Lucrurile iau o intorsatura neasteptata cand oamenii nu-i mai slavesc pe zei, nu le mai aduc jertfe si rugi, iar Zeus si Hades hotarasc sa le dea o lectie. Astfel, familia lui Perseu este ucisa, iar Perseu porneste in cautarea lui Hades. In calatoria sa, eroul infrunta diverse pericole. Un moment important in mitologia greaca este acela in care Perseu reuseste sa taie capul celebrei Medusa, care impietrea pe oricine ii intalnea privirea.

 Medusa

Una din vrajitoarele cu care se confrunta eroul, 
foarte sugestiv reprezentata

Daca e cineva care nu-a vazut filmul , la cinema cu el urgent!

26 aprilie 2010

Muzeul de la Vatican - galeria scuplturilor

Trebuie să le mulțumim romanilor pentru multe lucruri, printre acestea fiind bineînțeles formarea poporului nostru. Nu despre asta vreau sa va povestesc, ci despre frumoasele copii ale statuilor grecesti pe care stramoșii noștri, romanii, le-au lăsat în urmă, ajungând astfel până în ziua de azi.
 
Grecia antică a lăsat moștenire Romei și mai apoi întregii Europe, alături de știință, o cultură strălucitoare, ce avea ca element principal cunoașterea și slăvirea omului. Grecii erau preocupați de filosofie, literatură, poezie, muzică, teatru și nu în cele din urmă, de artă. Arta grecească era intens umanizată, fapt datorat în mare parte religiei grecești, unde zeii și zeițele apăreau ca ființe umane superdotate.

Dintre reprezentările artistice practicate de greci, sculptura s-a păstrat cel mai bine, fiind caracterizată de monumentalitate, forță, dinamism, armonia proporțiilor și acuratețea detaliilor. Cel mai des erau reprezentați zeii și zeițele, dar și personaje umane, în special învingătorii la anumite competiții.

După ce Grecia a fost cucerită de romani, aceștia au preluat cultura grecilor, asimilând zeitățile grecești și făcând numeroase copii după statui.

Am putut admira o parte dintre aceste copii romane după statuile grecești la Vatican, la Muzeul Chiaramonti, în Galeria Braccio Nuovo.



























Imaginați-vă că în realitate statuile sunt mult mai frumoase decât în poze, inspiră solemnitate, demnitate, armonie. Nu degeaba arta greco-romană a constituit o importantă sursă de inspirație pentru Renaștere, clasicism și alte perioade din istoria artei.

20 aprilie 2010

Colosseumul

In sfarsit a venit si randul Colosseumului, cunoscut initial sub denumirea de Amfiteatrul Flavian. Dupa cum probabil stiti, aici se tineau in antichitate lupte cu gladiatori, cu animale, fiind ucisi de asemenea o multime de crestini. Acest amfiteatru adapostea in jur de 50 000 de spectatori, veniti pentru mult ravnita portie de "paine si circ".


Constructia Colosseumului a fost inceputa pe locul unui lac artificial, de catre imparatul Vespasian in anul 72 d.Hr. si s-a incheiat in anul 80 d.Hr., la un an dupa moartea imparatului. Arena are forma eliptica, iar zidul exterior are inaltimea de 48 m. Zidul exterior cuprinde trei niveluri de arcade suprapuse de ordine diferite si un atic inalt, prevazut cu ferestre. Arcadele sunt incadrate de semicoloane dorice, ionice si corintice (observati-le in poza de mai jos), iar aticul e impodobit de pilastrii corintici. Fiecare arc de la al doilea si al treile nivel era ornat cu statui.



In interior, existau doua niveluri de galerii subterane, unde se aflau vestiarele luptatorilor, cat si custile cu animale, care erau ridicate la suprafata cu niste platforme speciale. Spectatorii erau asezati in tribune in functie de rang. Imparatul, vestalele si alti membrii importanti ai societatii aveau locuri privilegiate.






Sistemul de evacuare era foarte eficient. In caz de pericol, amfiteatrul putea fi evacuat in cateva minute.

Templul grec. Ordinele doric, ionic, corintic

Inainte de a prezenta imaginile cu Colosseumul, vreau sa povestesc cateva lucruri despre templul grec si despre oridinele doric, ionic si corintic pe care le vom regasi la Colosseum.

In arta greaca, in perioada arhaica (sec. al VII-lea - incep. sec. al V-lea i.Hr.) apare ca element tipic in arhitectura templul. Templul adapostea statuia de cult a zeului protector, cat si tezaurul, iar accesul in templu era liber.

Planul templului era simplu: pronaosul (vestibul), naosul sau cella (incaperea unde se afla statiua zeului) si opistodomul (incaperea unde se pastra tezaurul). Intrarea in opistodom se facea pe partea opusa intrarii principale. Tezaurul era format din ex-voto-uri, adica diferite obiecte oferite divinitatii, constand in mici sculpturi, tablouri, bijuterii etc. cu drept de vizitare. Astfel s-au format primele colectii de arta.



Dupa plasarea coloanelor in exterior, templul putea fi prostil (cu patru coloane la intrarea principala), amfiprostil (patru coloane la ambele intrari) si peripter (inconjurat de coloane).

Privita in sectiune verticala, constructia unui templu se compune din trei parti: un piedestral numit stilobat, o colonada deasupra careia se afla antablamentul. Acoperisul e format din doua pante, care formeaza pe laturile mici ale templului un triunghi numit fronton.

S-au elaborat doua oridine insemnate: doic si ionic, urmate de aparitia ordinului corintic. Diferenta intre cele trei este vizibila mai ales la forma capitelurilor coloanelor.

Ordinul doric era raspandit mai ales in Pelopones si in coloniile grecesti din Italia de sud si Sicilia. Templele dorice sunt puternice si greoaie.

 Ordinul doric

Exemplu: Theseionul din Atena - templu doric, peripter


Oridinul ionic s-a dezvoltat in coloniile grecesti din Asia Mica si insulele din Marea Egee. Templele au proportii grandioase si o decoratie mai bogata. Coloanele sunt mai zvelte, mai inalte si se sprijina pe o baza. Fusul este prevazut cu caneluri adanci, iar capitelul este impodobit cu o voluta dubla.

 Ordinul ionic

Exemplu: Templul Atenei Nike de pe Acropole, templu ionic, amfiprostil



Ordinul corintic este cel mai nou dintre cele trei ordine arhitecturale ale antichitatii grecesti. Fusul coloanei este asemănător cu cel ionic, dar ceva mai zvelt. Ceea ce oferă particularitate coloanei corintice este capitelul. Acesta prezintă ornamentul numit acantă, preluat ulterior şi de capitelurile compozite.

 Capitel corinitc
sursa

Exemplu: Templul lui Zeus din Atena

 sursa

***

Dacă te atrage domeniul Arts&Crafts, DIY, handmade, vizitează canalul meu YouTube AncaDIY unde postez tot felul de tutoriale.

17 aprilie 2010

Pompei

Cand eram mica, ascultam seara, inainte de culcare, povesti fascinante despre cele doua orase romane acoperite de cenusa Vezuviului: Pompei si Herculanum. Acum am avut ocazia sa ma plimb pe strazile Pompeiului, sa admir si sa ating ramasitele frumosului oras, vegheat in continuare de vulcanul adormit.

Pompei era situat in apropiere de Napoli, in regiunia Campania. In ajul 79 d.Hr., a avut loc eruptia Vezuviului, care a acoperit orasul cu un strat de cenusa (nu de lava, cum credeam eu pana acum). Orasul a fost redescoperit in anul 1748.

Erupţia Vezuviului, o simulare prezentată în
documentarul BBC „Pompeii: The Last Day” („Pompei: ultima zi”).

Dupa cum se vede in imaginea de mai sus, Pompei era un oras in adevaratul sens al cuvantului. Cuprindea temple, teatre, bai termale, amfiteatre, locuinte. Existau strazi pietruite si trotuare. Peretii erau decorati cu fresce, podelele cu mozaic, iar sculpturile erau, de asemenea, admirate si pretuite.




Cand ploua, strazile se inundau, iar oamenii le traversau cu ajutorul acestor pietre.




Mozaic pavimentar:






Teatru:


Fast-food roman:


Amfiteatru: