Am amanat postul acesta pentru ca vroiam sa il scriu pe un ton optimist, iar daca o faceam acum cateva zile, nu as fi reusit deloc acestu lucru.
Mai demult am scris aici despre dorinta mea de a studia istoria artei la Facultatea de Arte Plastice si Design din Timisoara. De saptamana trecuta, dorinta mi s-a implinit, sunt oficial studenta la istoria artei. :)
Pregatirea pentru admitere mi s-a parut destul de grea avand in vedere ca acum doi ani nu stiam nimic, dar nimic despre arta. Daca ma intreba cineva ce este Renasterea sau Impresionismul, sau care sunt operele lui Michelangelo, nu as fi stiut sa raspund. Am inceput sa imi cumpar revista Art Gallery, sa calatoresc prin strainatate si asa am fost sigura ca vreau sa studiez arta, chiar daca nu prea intelegeam exact cu ce se mananca. Nici nu stiam ca exista o facultate de istoria artei si cand am gasit-o pe net, mi-am dat seama ca e perfecta pentru mine, iar cand am vazut ca exista si in Timisoara, am fost in culmea fericirii.
Mi-am cumparat cateva carti si manuale de arta si am inceput sa invat totul de la inceputul inceputului. Multitudinea de informatii pre care a trebuit sa le asimilez intr-un timp foarte scurt mi-a cam dat bataie de cap, mai ales faptul ca a trebuit sa memorez perioade, nume de artisti si operele lor, care mi se pare cel mai dificil lucru in acest domeniu. Bineinteles ca nu am reusit sa parcurg toata istoria artei, nici nu se pune problema de asa ceva, dar am reusit sa trec cu bine de examenul de admitere, intr-un mod onorabil din punctul meu de vedere, desi se putea si mai bine. Tinand cont ca am invatat in timp ce imi dadeam licenta la cealalta facultate, rezultatul a fost unul bun.
Am avut o proba scrisa, un eseu la alegere din doua trase la sort. Am ales Arta greco-romana in loc de Arta inceputului secolului XX, fapt care il regret acum, deoarece nu invatasem ceea ce trebuia si am luat o nota destul de mica. La oral am avut de comentat o opera de arta, pe care a trebuit sa o recunoastem. Eu am avut parte de sculptura Pieta, a lui Michelangelo, pe care nu o studiasem acasa deloc :D, caci m-am bazat mai mult pe picturile artistului. Noroc ca citisem Agonie si Extaz si am stiut sa scot cateva cuvinte si sa raspund la intrebari, luand o nota acceptabila. In orice caz, as fi intrat oricum, pentru ca e vorba de a doua facultate, iar locuri la cu taxa sunt o gramada, dar vroiam sa imi cunosc nivelul la care am ajuns pregatindu-ma singura. Nu am intrat nici prima, nici ultima, ci am fost chiar la mijloc, ceea ce ma multumeste. Greul vine de acum inainte, pentru ca nu voi mai avea nicio scuza sa nu invat cand mi se ofera totul pe tava, desi chestia asta e relativa...
Dupa examene am fost obosita si usor iritata, din cauza micilor neplaceri pe care le-am intampinat pe parcurs, incepand de la intocmirea dosarului, care mi-a fost respins prima data, la faptul ca s-a stricat calculatorul cand am venit sa platesc taxa de confirmare, la multiplele drumuri cu trenul, la cautarea Bibliotecii de Arta si alte "bucurii" de care am avut parte. Am avut nevoie de o saptamana ca sa incep sa ma relaxez si sa ma detasez de stresul acumulat pe parcursul ultimelor luni.
Sa lasam la o parte intamplarile neplacute si sa ne concentram pe partea frumoasa a lucrurilor. Cand am intrat in facultate, parca am pasit intr-o alta lume, una foarte frumoasa. Pe holurile cladirii sunt expuse tot felul de picturi si sculpturi, iar studentii au un mod extraordinar de a se imbraca. Nu ma mai saturam sa studiez tot ce se petrece in jurul meu. Profesorii par destul de exigenti, deci ma astept sa si predea asa cum trebuie.
Acum am nevoie de o pauza in care sa citesc, sa ma uit la filme, sa merg la plaja si sa il plimb pe Sparky in voie, lucruri de care mi-a fost atat de dor. Cand voi incepe cursurile, voi povesti bineinteles cum e.
31 iulie 2009
29 iulie 2009
Mary si Elisabeta
Va place sa beti "Bloody Mary", un amestec de votca cu suc de rosii? Mie nu. V-ati intrebat vreodata de unde vine aceasta denumire sinistra?
Bloody Mary
La alegerea acestui nume, creatorul cocktail-ului a fost probabil inspirat si de neinduratorea regina a Angliei.
"Bloody Mary" a fost poreclita regina Mary I a Angliei (1516-1558), fiica regelui Henric al VIII-lea si a primei sale sotii, Caterina de Aragon. Regina a ajuns pe tron dupa scurta domnie a fratelui sau, Eduard al VI-lea, care a murit foarte tanar.
S-a casatorit cu regele Filip al IV-lea al Spaniei, caruia nu a reusit sa ii daruiasca niciun urmas. Ea a fost cea care a reintrodus catolicismul in Anglia.
In timpul domniei ei, au avut loc peste 300 de arderi pe rug a asa-zisilor eretici, astfel regina capatandu-si binemeritata porecla.
Dupa moartea sa, a urcat pe tron sora sa vitrega, Elisabeta, fiica lui Henric al VIII-lea si a frumoasei Anne de Boleyn.
Cate ceva despre parintii celor doua regine ale Angliei:
Henric al VIII-lea (1491-1547) a fost al doilea monarh al Casei Tudor, succedand tatalui sau, Henric al VII-lea. Este faimos si datorita faptului ca a avut sase sotii: Catherine de Aragon, Anne Boleyn, Jane Seymour, Anne de Cleves, Catherine Howard şi Catherine Parr.
Un serial interesant despre viata lui, despre relatia tumultoasa si pasionala cu Anne Boleyn, este Dinastia Tudorilor.
Henric al VIII-lea
Hans Holbein
sursa
Caterina de Aragon
Domnia reginei Elisabeta este denumită era elisabetană sau epoca de aur, fiind marcată de sporirea puterii Angliei pe plan mondial. Marii dramaturgi William Shakespeare, Christopher Marlowe şi Ben Jonson au avut o carieră înfloritoare în timpul domniei reginei Elisabeta.
Elisabeta a avut o relatie cu Robert Dudley, pe care nu a legalizat-o niciodata.
Robert Dudley
sursa
Bloody Mary"Bloody Mary" a fost poreclita regina Mary I a Angliei (1516-1558), fiica regelui Henric al VIII-lea si a primei sale sotii, Caterina de Aragon. Regina a ajuns pe tron dupa scurta domnie a fratelui sau, Eduard al VI-lea, care a murit foarte tanar.
S-a casatorit cu regele Filip al IV-lea al Spaniei, caruia nu a reusit sa ii daruiasca niciun urmas. Ea a fost cea care a reintrodus catolicismul in Anglia.
In timpul domniei ei, au avut loc peste 300 de arderi pe rug a asa-zisilor eretici, astfel regina capatandu-si binemeritata porecla.
Dupa moartea sa, a urcat pe tron sora sa vitrega, Elisabeta, fiica lui Henric al VIII-lea si a frumoasei Anne de Boleyn.
Cate ceva despre parintii celor doua regine ale Angliei:
Henric al VIII-lea (1491-1547) a fost al doilea monarh al Casei Tudor, succedand tatalui sau, Henric al VII-lea. Este faimos si datorita faptului ca a avut sase sotii: Catherine de Aragon, Anne Boleyn, Jane Seymour, Anne de Cleves, Catherine Howard şi Catherine Parr.
Un serial interesant despre viata lui, despre relatia tumultoasa si pasionala cu Anne Boleyn, este Dinastia Tudorilor.
Henric al VIII-leaHans Holbein
sursa
Caterina de Aragon a fost prima nevasta a lui Henric al VIII-lea, de care a divortat pentru a se casatori cu Anne Boleyn.
Caterina de Aragon prima sotie a lui Henric al VIII-lea
sursa
Elisabeta I (1533-1603), denumita si "Regina Virgina" din cauza ca nu s-a casatorit niciodata, a fost o domnitoare temperamentala si uneori indecisa. S-au facut multe filme despre viata ei. Mie mi-au ramas in minte fruntea sa inalta, parul sau portocaliu-roscat si gulerele incomode pe care le purta.sursa
Anne Boleyn l-a cucerit pe Henric al VIII-lea refuzand sa-i fie amanta, asa cum fusese sora sa, Mary, de care regele s-a plictisit repede. Dorind-o cu ardoare, regele a fost nevoit sa o ia de nevasta. Mai tarziu, ca sa se elibereze de aceasta casatorie, a acuzat-o de adulter, Anne fiind in final executata. Dupa 11 zile, regele s-a casatorit cu Jane Seymour.
Domnia reginei Elisabeta este denumită era elisabetană sau epoca de aur, fiind marcată de sporirea puterii Angliei pe plan mondial. Marii dramaturgi William Shakespeare, Christopher Marlowe şi Ben Jonson au avut o carieră înfloritoare în timpul domniei reginei Elisabeta.
Elisabeta a avut o relatie cu Robert Dudley, pe care nu a legalizat-o niciodata.
Robert Dudleysursa
Acum citesc o carte despre viata reginei Elisabeta si imi dau seama ca a fi regina Angliei nu e sinonim cu a fi fericita si lipsita de griji. Cartea se numeste "Elisabeta I, regina virgina", de Carolly Erckson si e bine scrisa, deloc plictisitoare. Deci, daca va intereseaza subiectul, dati-i bataie!
Stilul gotic
-al doilea stil international, contemporan cu romanicul, elaborat in Franta, in Ile-de-France, in sec. al XII-lea.
-s-a maturizat intre sec. XII si XV, in toate tarile Europei centrale, apusene si nordice, ajungand in Polonia si Transilvania, pana in Carpati.
-denumirea de “gotic” este un termen conventional, aparut in Renastere si atribuit artei in perioada afirmarii oraselor (sec. XII-XV).
-stabilitatea vietii sociale, in urma incetarii navalirii barbarilor;
-desprinderea individului si familiei lui din dependenta fata de senior, organizarea cetatenilor liberi in bresle mestesugaresti, devenite la randul lor autoritati autonome, care decideau destinul colectivitatii;
-societatea nu mai depindea asa mult de biserica;
-progres material si cultural al societatii europene.
Arhitectura
-cea mai stralucita si cuprinzatoare forma de manifestare a artei gotice
-constructii civile si militare, catedrale si palate comunale, primarii si palate de justitie
Orasul medieval
Evenimentele importante erau concentrate in piata publica unde se afla catedrala, monument reprezentativ al orasului. Catre piata publica si catedrala erau directionate toate strazile orasului, avand ca limita zidurile de incinta, inalte si groase. Piata publica erau si piata comerciala, deoarece zona de aparare trebuia sa fie cat mai mica. Strazile erau stramte. Castelele cu fatada ingusta erau orientate catre strada. Desfasurarea continua a incaperilor excludea curtile si gradinile.
Arhitectura de fortificatie a dezvoltat sistemul medieval al imbratisarii circulare a orasului cu ziduri de incinta, prevazute cu porti de aparare, corridor de straja si turnuri de observare si aparare. Turnurile zidurilor de fortificatie apartineau breslelor, ale caror resurse economice si umane asigurau securitatea si paza continua.
Unul din orasele medievale din Franta, foarte bine pastrat, este Carcassone, datand din secolul al XII-lea si amplificat in secolele XIII-XIV.
Arhitectura civila
Arhitectura civila a oraselor includea palatele prelatilor (Palatul arhiepiscopului din Sens, Palatul Papilor din Avignon), palatele sfaturilor comunale (Paltul communal din Regensburg, Nurnberg, Germania), spitalele orasenesti administrate de ordinele calugaresti, depozitele de produse si desfacere ale breslelor si ale negustorilor, casele breslelor, podurile de piatra (Podul vechi din Praga), podurile cu arce frante cu fortificatii.
Catedrala si universitatea sunt roadele acestei complexe societati urbane europene a secolelor care au urmat epocii stilului romanic.
Arhitectura religioasa
Catedrala exprima nu numai inalta stiinta a constructiilor din piatra, ci si solidaritatea economica si sociala a colectivelor orasului, forta si mandria cultural a oraselor din centrul si apusul Europei. Cu cat catedrala era mai impresionanta ca dimensiune si turnul-flesa era mai inat, cu atat ilustra bogatia si orgoliul social al cetatenilor.
Stilul gotic in Franta
Trei etape- gotic lanceolat, gotic radiant, gotic flamboyant
Primele experientele ale goticului prin construirea boltii cu arce frante au fost inregistrate la Bazilica Saint Denis, de langa Paris, la indicatiile abatelui Suger.
Compusa dintr-o nava cu doua travee si doua colaterale mai mici ca inaltime, cladirea a fost acoperita cu bolti pe ogive incrucisate. Imediat dupa construirea nartexului a urmat inaltarea noului cor, cu dublu deambulatoriu, cu acelasi sistem de boltire ogivala, gratie unei ogive suplimentare. Teza estetica formulate de Suger avea ca reper principal lumina in biserica, sursa de iluminare a spiritului. Inaltarea si largirea spatiilor, patrunderea luminii prin marile vitralii ale ferestrelor permitea jocul reflexelor, penumbrei si transparentei luminii.
Goticul lanceolat. Catedrala din Chartres
Prima etapa a goticului a avut drept carcteristica prezenta turlelor-clopotnita, in forma de lance, plasate deasupra intrarii navelor laterale ale catedralei. Ascutite, inalte, acestea dadeau caracterul original de zveltelte si elansare a arhitecturii noi. Desfasurarea verticalitatii edificiului, cu turnurile lance, asigura impresia generala a sensului ascensional, opus orizontalei dominante si caracterului static si masiv al constructiilor romanice.
Catdrale de la St. Denis, Sens si Senlis
Goticul radiant. Catedrala Notre-Dame din Paris
Este considerat momentul clasic al stilului, avand caracteristica ponderea, echilibrul proportiilor, armonia ansamblului. Prezenta ferestrei in forma circular, rozeta sau rozasa, plasata pe fatada vestica a catedralei, dadea de asemenea particularitatea goticului radiant. Rozeta era considerata centrul compozitional al structurii plastic a fatadei.
Catedrala Notre-Dame din Paris este capodopera goticului radiant. Toate reperele dimensionale urmeaza corespondentele geometrice care converg spre centrul marcat de rozeta. Armonia proportilor ansamblului, fara excese, fara ascensionalitatea proeminenta a turlelor-clopotnita, a determinat aprecierea goticului radiant ca fiind etapa “clasica”.
Goticul flamboyant
Arhitectura perioadei are caracteristica abundenta decorarii fatadelor cu sculpturi in relief si ronde-bosse, dominarea golului asupra plinului fatadelor si acoperirea golului cu vitralii.
Catedrala din Reims si Catedrala din Amiens sunt representative pentru aceasta perioada, in care vitraliile ocupa o mare parte a fatadelor, asigurand ambianta feerica a luminii.
Sculptura in ronde-bosse si relief creaza grandiosul spectacol al impodobirii intregului exterior al catedralei, siluetele si scenele figurative fiind amplasate si integrate arhitecturii de la sol pana la acoperis si muchiile acestora, dispuse pe arcele boutante si stalpii de sprijin ai acestora.
Planul catedralelor gotice pastreaza in linii mari planul bisericilor romanice, cu distributia spatiilor caracteristice: nava centrala, doua, patru sau sase nave laterale, plasate simetric de o parte si alta fata de nava central, un transept, un deambulatoriu, in jurul absidei, si absidiole, acestea din urma fiind totdeauna in numar impar.
Elevatia. Interiorul catedralei gotice se desfasoara pe mai multe niveluri decat in biserica romanica, dar pastrand distributia cunoscuta.
Primul nivel ramane in continuare cel al arcadelor din dreapta si din stanga navei central care, prin suita arcelor sprijinite pe coloane, permit legatura si comunicarea intre nave. Nivelul superior al triforiumului sau tribunei se inalta adeseori pe doua etaje deasupra navelor laterale, permitand circulatia si vizibilitatea spatiilor navei central si altarului.
Ultimul nivel este al ferestrelor care asigura luminarea directa a navei central. Ferestrele de la triforium, transept si absidiole ca si cele ale navei centrale sunt acoperite cu vitralii.
Sistemul de acoperire – bolta nervurata cu arce frante. Se deosebeste fundamental de cel al bisericii romanice. Bolta gotica se bazeaza pe arcele frante (ogivale). Intersectata prin nenumarate deschideri nervurate, bolta gotica se inalta la zeci de metri de sol. Intre nervuri nu exista boltari (ca la bolta romanica), ci umplutura de zidarie nefunctionala. Desfasurarea cladirii pe inaltime, atingand 35 m (N-D Paris) si 48 m (C.din Amiens), s-a putut realiza datorita folosirii arcelor ogivale, care au permis boltilor gotice i inaltime impresionanta.
Primele incercari ale arcelor ogivale cu fost efectuate de abatele Suger la C. St. Denis. Fata de bolta romanica, masiva si rigida, stilul gotic a folosit sistemul de acoperire suplu si gratios. Bolta era realizata din multiple arce frante, intre ele avand umplutura de zidarie. Cu cat arcele ogivale urcau mai sus, cu cat ele erau mai inalte in raport cu deschiderea, cu atat unghiul de impingere in zidurile laterale era mai mic. Traversarea, intretaierea si intalnirea arcelor frante se realiza in mijlocul boltii, punct numit cheie de bolta, marcata, de obicei, cu un relief sculptat.
Structura catedralei gotice este un schelet de rezistenta. El este construit din arce frante (ogivale), coloane, stalpi fasciculati si arce boutante. Arcele ogivale se sprijina pe coloane la interior, dand impingeri orizontale care tind sa indeparteze coloanele cu rol de stalp de sprijin. Pentru a prelua impingerile, constructorii goticului au folosit la exteriorul zidurilor arce boutante (de descarcare). Astfel, preluarea impingerilor si descarcarile acestora le efectuaza arcele boutante.
Din aproape in aproape, de sun in jos, pentru fiecare nivel, aceasta solutie asigura usurarea masivitatii zidariei la exterior si mai ales inlocuia formula folosita de contrafortul romanic, masivul zidariei greoi si costisitor.
Plastica fatadelor
Ascendenta sensurilor vertical, dominarea golului asupra plinului au impus ornamentarea tot mai bogata a interiorului cu vitralii si a exteriorului cu sculpturi.
Transformarea peretilor in timpul goticului flamboyant in dantelarie de piatra a adaugat caracterul particular al esteticii plasticii fatadelor.
Fatada vestica este subliniata compositional de trei register orizontale: registrul portalurilor, registrul rozasei, delimitat de o galerie si registrul turnurilor-clopotnita. Centrul compoz itional al fatadei este marcat de rozasa spre care converg sensurile directionale ale sarpantei plastic.
Dispunerea pe fatada vestica a portalurilor intrarii in catedrala a continuat sa pastreze corespondente cu nava centrala si navele laterale, acestea din urma primind uneori un singur portal pentru doua nave (N-D Paris).
Portalul navei central era subliniat compositional prin suprainaltarea arcului ogival de deasupra timpanului.
Arhivolta cu voussuri a devenit locul plasarii sculpturilor in ronde-bosse, alipite la zid.
Portalurile fatadei vestice si fatadele laterale din axul N-S al transeptului catedralei au sculptura in relief si ronde-bosse.
Exteriorul impresioneaza datorita grandorii si armoniei ansamblului, frumusetea formelor desfasurate pe verticala neobisnuit de mare a inaltimilor zidurilor. Prestanta turnurilor clopotnita, armonioasa dispunere a ferestrelor si rozaselor cu vitralii incununeaza frumusetea fatadelor.
Sculptura gotica in Franta
-artisti necunoscuti
-arta statuara
Vechilor tematici iconografice ale artei romanice le-au luat locul o mare diversitate tematica precum si organizarea si amplasarea disciplinata a noilor teme si subiecte in locuri precise ale edificiului. S-a formultat aprecierea despre infatisarea catedralei gotice ca ar fi asemanatoare unei “Biblii in piatra” sau a unei “istorii a lumii”, deoarece miile de personaje par sa ilustreze, pe de o parte, subiecte inspirate din Biblie, pe de alta parte, subiecte contemporane, inspirata din viata traita de artisti. Primeaza semnificatiile morale ale religiei si bisericii, valorile sacre ale credintei crestine si respectul pentru sacru.
Sculptura reprezentand un inger si un diavol cantarind sufletele oamenilor
Catedrala Notre-Dame, Paris
sursa
Printre operele de inceput, cele aflate la catedrala din Chartres sunt semnificative. Trecerea de la cultura Romanicului la cea a Goticului a definit, in etapa de inceput a Goticului, conceptia severa a interpretarii chipurilor biblice. Sculpturile de pe fatadele catedralelor emana concentrarea si suflul metafizic, expresia de interiorizare meditativa a fiinte umane, flacara vie a spiritului religios.
-Iisus Binecuvantatorul, Sfantul Teodor, Sfantul Leon, Sfantul Ioan Botezatorul
Catedrala din Reims si Catedrala din Amiens marcheaza apogeul experientelor artistice ale sculpturii europene in acea epoca. Maiestria tehnica, mijloacele plastic si expresivitatea artistic ating un nivel al experientei si cunoasterii demn de comparare cu sculptura clasica a Greciei antice.
-Maria si Elisabeta, grupul Buna Vestire, Inger surazand (Reims)
Inger surazand
Categrala Notre-Dame, Reims
Personaje ale lumii occidentale, statuile cu fizionomii individualizate ale catedralelor gotice la inceput evocata prin semnele zodiacului, apoi prin muncile campului, a fost completata de alegorii. Stiinta este simbolizata prin cele sapte arte liberale, filosofia prin Pitagora si Aristotel. Medalioane cu scene ale scolarilor, lectii ale profesorilor cu studentii ilustreaza imagini ale lumii invatamantului, mentalitatea epocii.
Artele decorative au dezvoltat ca centru de interes vitraliul, tehnica panourilor decorative din sticla colorata, montata in armature de plumb. Tematic, vitraliile au avut acelasi univers de inspiratie ca si sculptura, subiecte biblice si scene din viata contemporana.
Manuscrisele gotice dezvolta doua categorii diferite prin continut: unele destinate cultului, care cuprind texte religioase si altele cu continut laic (Les Tres Riches Heures du duc Jean de Berry).
Arta gotica in alte tari
Germania
Catedralele- tipologie particulara inaltimea egala a tuturor navelor (biserica-hala). In zonele nordice si rasaritene-din caramida.
-preferinta pentru gotic lanceolat, cu turnuri clopotinita foarte ascutite
-Koln, Regensburg, Nurenberg, Bamberg
Anglia
-interpretare originala in constructia catedralelor
-trei etape: Early English (c. Din Salisbury), Decoreted style (Lichfield, York) si Perpendicular style (Winchester, Canterrbury, Oxford, Cambrige)
-Decoreted style-rolul functional al ogivei este abandonat in favoarea rolului decorative
Italia
-entuziasm discret pentru problemele constructiei bazate pe ogiva
-la cele mai multe catedrale – plafon orizontal, fie simplu, fie bogat ornamentat
-vechea traditie a peretilor construiti din zidarie cu umplutura s-a pastrat, desi era necorespunzatoare sistemului gotic (Domul din Milano, Palatul Dogilor-Venetia)
Romania
-a patruns in secolele XIV-XV in Transilvania
Biserica Sf. Bartolomeu, Biserica Neagra- Brasov, Catedrala Sf. Mihail- Cluj-Napoca
-Castelul de la Bran, Castelul Corvinilor
-orase: Brasov, Sibiu, Sighisoara
Sculptura: Cluj-Statuia Sfantului Gheorghe
Bibliografie: Istoria artelor plastice, vol. I, Adriana Botez-Crainic
-s-a maturizat intre sec. XII si XV, in toate tarile Europei centrale, apusene si nordice, ajungand in Polonia si Transilvania, pana in Carpati.
-denumirea de “gotic” este un termen conventional, aparut in Renastere si atribuit artei in perioada afirmarii oraselor (sec. XII-XV).
-stabilitatea vietii sociale, in urma incetarii navalirii barbarilor;
-desprinderea individului si familiei lui din dependenta fata de senior, organizarea cetatenilor liberi in bresle mestesugaresti, devenite la randul lor autoritati autonome, care decideau destinul colectivitatii;
-societatea nu mai depindea asa mult de biserica;
-progres material si cultural al societatii europene.
Arhitectura
-cea mai stralucita si cuprinzatoare forma de manifestare a artei gotice
-constructii civile si militare, catedrale si palate comunale, primarii si palate de justitie
Orasul medieval
Evenimentele importante erau concentrate in piata publica unde se afla catedrala, monument reprezentativ al orasului. Catre piata publica si catedrala erau directionate toate strazile orasului, avand ca limita zidurile de incinta, inalte si groase. Piata publica erau si piata comerciala, deoarece zona de aparare trebuia sa fie cat mai mica. Strazile erau stramte. Castelele cu fatada ingusta erau orientate catre strada. Desfasurarea continua a incaperilor excludea curtile si gradinile.
Arhitectura de fortificatie a dezvoltat sistemul medieval al imbratisarii circulare a orasului cu ziduri de incinta, prevazute cu porti de aparare, corridor de straja si turnuri de observare si aparare. Turnurile zidurilor de fortificatie apartineau breslelor, ale caror resurse economice si umane asigurau securitatea si paza continua.
Unul din orasele medievale din Franta, foarte bine pastrat, este Carcassone, datand din secolul al XII-lea si amplificat in secolele XIII-XIV.
Arhitectura civila
Arhitectura civila a oraselor includea palatele prelatilor (Palatul arhiepiscopului din Sens, Palatul Papilor din Avignon), palatele sfaturilor comunale (Paltul communal din Regensburg, Nurnberg, Germania), spitalele orasenesti administrate de ordinele calugaresti, depozitele de produse si desfacere ale breslelor si ale negustorilor, casele breslelor, podurile de piatra (Podul vechi din Praga), podurile cu arce frante cu fortificatii.
Catedrala si universitatea sunt roadele acestei complexe societati urbane europene a secolelor care au urmat epocii stilului romanic.
Arhitectura religioasa
Catedrala exprima nu numai inalta stiinta a constructiilor din piatra, ci si solidaritatea economica si sociala a colectivelor orasului, forta si mandria cultural a oraselor din centrul si apusul Europei. Cu cat catedrala era mai impresionanta ca dimensiune si turnul-flesa era mai inat, cu atat ilustra bogatia si orgoliul social al cetatenilor.
Stilul gotic in Franta
Trei etape- gotic lanceolat, gotic radiant, gotic flamboyant
Primele experientele ale goticului prin construirea boltii cu arce frante au fost inregistrate la Bazilica Saint Denis, de langa Paris, la indicatiile abatelui Suger.
Compusa dintr-o nava cu doua travee si doua colaterale mai mici ca inaltime, cladirea a fost acoperita cu bolti pe ogive incrucisate. Imediat dupa construirea nartexului a urmat inaltarea noului cor, cu dublu deambulatoriu, cu acelasi sistem de boltire ogivala, gratie unei ogive suplimentare. Teza estetica formulate de Suger avea ca reper principal lumina in biserica, sursa de iluminare a spiritului. Inaltarea si largirea spatiilor, patrunderea luminii prin marile vitralii ale ferestrelor permitea jocul reflexelor, penumbrei si transparentei luminii.
Goticul lanceolat. Catedrala din Chartres
Prima etapa a goticului a avut drept carcteristica prezenta turlelor-clopotnita, in forma de lance, plasate deasupra intrarii navelor laterale ale catedralei. Ascutite, inalte, acestea dadeau caracterul original de zveltelte si elansare a arhitecturii noi. Desfasurarea verticalitatii edificiului, cu turnurile lance, asigura impresia generala a sensului ascensional, opus orizontalei dominante si caracterului static si masiv al constructiilor romanice.
Catdrale de la St. Denis, Sens si Senlis
Goticul radiant. Catedrala Notre-Dame din Paris
Este considerat momentul clasic al stilului, avand caracteristica ponderea, echilibrul proportiilor, armonia ansamblului. Prezenta ferestrei in forma circular, rozeta sau rozasa, plasata pe fatada vestica a catedralei, dadea de asemenea particularitatea goticului radiant. Rozeta era considerata centrul compozitional al structurii plastic a fatadei.
Catedrala Notre-Dame din Paris este capodopera goticului radiant. Toate reperele dimensionale urmeaza corespondentele geometrice care converg spre centrul marcat de rozeta. Armonia proportilor ansamblului, fara excese, fara ascensionalitatea proeminenta a turlelor-clopotnita, a determinat aprecierea goticului radiant ca fiind etapa “clasica”.
Goticul flamboyant
Arhitectura perioadei are caracteristica abundenta decorarii fatadelor cu sculpturi in relief si ronde-bosse, dominarea golului asupra plinului fatadelor si acoperirea golului cu vitralii.
Catedrala din Reims si Catedrala din Amiens sunt representative pentru aceasta perioada, in care vitraliile ocupa o mare parte a fatadelor, asigurand ambianta feerica a luminii.
Sculptura in ronde-bosse si relief creaza grandiosul spectacol al impodobirii intregului exterior al catedralei, siluetele si scenele figurative fiind amplasate si integrate arhitecturii de la sol pana la acoperis si muchiile acestora, dispuse pe arcele boutante si stalpii de sprijin ai acestora.
Planul catedralelor gotice pastreaza in linii mari planul bisericilor romanice, cu distributia spatiilor caracteristice: nava centrala, doua, patru sau sase nave laterale, plasate simetric de o parte si alta fata de nava central, un transept, un deambulatoriu, in jurul absidei, si absidiole, acestea din urma fiind totdeauna in numar impar.
Elevatia. Interiorul catedralei gotice se desfasoara pe mai multe niveluri decat in biserica romanica, dar pastrand distributia cunoscuta.
Primul nivel ramane in continuare cel al arcadelor din dreapta si din stanga navei central care, prin suita arcelor sprijinite pe coloane, permit legatura si comunicarea intre nave. Nivelul superior al triforiumului sau tribunei se inalta adeseori pe doua etaje deasupra navelor laterale, permitand circulatia si vizibilitatea spatiilor navei central si altarului.
Ultimul nivel este al ferestrelor care asigura luminarea directa a navei central. Ferestrele de la triforium, transept si absidiole ca si cele ale navei centrale sunt acoperite cu vitralii.
Sistemul de acoperire – bolta nervurata cu arce frante. Se deosebeste fundamental de cel al bisericii romanice. Bolta gotica se bazeaza pe arcele frante (ogivale). Intersectata prin nenumarate deschideri nervurate, bolta gotica se inalta la zeci de metri de sol. Intre nervuri nu exista boltari (ca la bolta romanica), ci umplutura de zidarie nefunctionala. Desfasurarea cladirii pe inaltime, atingand 35 m (N-D Paris) si 48 m (C.din Amiens), s-a putut realiza datorita folosirii arcelor ogivale, care au permis boltilor gotice i inaltime impresionanta.
Primele incercari ale arcelor ogivale cu fost efectuate de abatele Suger la C. St. Denis. Fata de bolta romanica, masiva si rigida, stilul gotic a folosit sistemul de acoperire suplu si gratios. Bolta era realizata din multiple arce frante, intre ele avand umplutura de zidarie. Cu cat arcele ogivale urcau mai sus, cu cat ele erau mai inalte in raport cu deschiderea, cu atat unghiul de impingere in zidurile laterale era mai mic. Traversarea, intretaierea si intalnirea arcelor frante se realiza in mijlocul boltii, punct numit cheie de bolta, marcata, de obicei, cu un relief sculptat.
Structura catedralei gotice este un schelet de rezistenta. El este construit din arce frante (ogivale), coloane, stalpi fasciculati si arce boutante. Arcele ogivale se sprijina pe coloane la interior, dand impingeri orizontale care tind sa indeparteze coloanele cu rol de stalp de sprijin. Pentru a prelua impingerile, constructorii goticului au folosit la exteriorul zidurilor arce boutante (de descarcare). Astfel, preluarea impingerilor si descarcarile acestora le efectuaza arcele boutante.
Din aproape in aproape, de sun in jos, pentru fiecare nivel, aceasta solutie asigura usurarea masivitatii zidariei la exterior si mai ales inlocuia formula folosita de contrafortul romanic, masivul zidariei greoi si costisitor.
Plastica fatadelor
Ascendenta sensurilor vertical, dominarea golului asupra plinului au impus ornamentarea tot mai bogata a interiorului cu vitralii si a exteriorului cu sculpturi.
Transformarea peretilor in timpul goticului flamboyant in dantelarie de piatra a adaugat caracterul particular al esteticii plasticii fatadelor.
Fatada vestica este subliniata compositional de trei register orizontale: registrul portalurilor, registrul rozasei, delimitat de o galerie si registrul turnurilor-clopotnita. Centrul compoz itional al fatadei este marcat de rozasa spre care converg sensurile directionale ale sarpantei plastic.
Dispunerea pe fatada vestica a portalurilor intrarii in catedrala a continuat sa pastreze corespondente cu nava centrala si navele laterale, acestea din urma primind uneori un singur portal pentru doua nave (N-D Paris).
Portalul navei central era subliniat compositional prin suprainaltarea arcului ogival de deasupra timpanului.
Arhivolta cu voussuri a devenit locul plasarii sculpturilor in ronde-bosse, alipite la zid.
Portalurile fatadei vestice si fatadele laterale din axul N-S al transeptului catedralei au sculptura in relief si ronde-bosse.
Exteriorul impresioneaza datorita grandorii si armoniei ansamblului, frumusetea formelor desfasurate pe verticala neobisnuit de mare a inaltimilor zidurilor. Prestanta turnurilor clopotnita, armonioasa dispunere a ferestrelor si rozaselor cu vitralii incununeaza frumusetea fatadelor.
Sculptura gotica in Franta
-artisti necunoscuti
-arta statuara
Vechilor tematici iconografice ale artei romanice le-au luat locul o mare diversitate tematica precum si organizarea si amplasarea disciplinata a noilor teme si subiecte in locuri precise ale edificiului. S-a formultat aprecierea despre infatisarea catedralei gotice ca ar fi asemanatoare unei “Biblii in piatra” sau a unei “istorii a lumii”, deoarece miile de personaje par sa ilustreze, pe de o parte, subiecte inspirate din Biblie, pe de alta parte, subiecte contemporane, inspirata din viata traita de artisti. Primeaza semnificatiile morale ale religiei si bisericii, valorile sacre ale credintei crestine si respectul pentru sacru.
Sculptura reprezentand un inger si un diavol cantarind sufletele oamenilorCatedrala Notre-Dame, Paris
sursa
Printre operele de inceput, cele aflate la catedrala din Chartres sunt semnificative. Trecerea de la cultura Romanicului la cea a Goticului a definit, in etapa de inceput a Goticului, conceptia severa a interpretarii chipurilor biblice. Sculpturile de pe fatadele catedralelor emana concentrarea si suflul metafizic, expresia de interiorizare meditativa a fiinte umane, flacara vie a spiritului religios.
-Iisus Binecuvantatorul, Sfantul Teodor, Sfantul Leon, Sfantul Ioan Botezatorul
Catedrala din Reims si Catedrala din Amiens marcheaza apogeul experientelor artistice ale sculpturii europene in acea epoca. Maiestria tehnica, mijloacele plastic si expresivitatea artistic ating un nivel al experientei si cunoasterii demn de comparare cu sculptura clasica a Greciei antice.
-Maria si Elisabeta, grupul Buna Vestire, Inger surazand (Reims)
Inger surazandCategrala Notre-Dame, Reims
Personaje ale lumii occidentale, statuile cu fizionomii individualizate ale catedralelor gotice la inceput evocata prin semnele zodiacului, apoi prin muncile campului, a fost completata de alegorii. Stiinta este simbolizata prin cele sapte arte liberale, filosofia prin Pitagora si Aristotel. Medalioane cu scene ale scolarilor, lectii ale profesorilor cu studentii ilustreaza imagini ale lumii invatamantului, mentalitatea epocii.
Artele decorative au dezvoltat ca centru de interes vitraliul, tehnica panourilor decorative din sticla colorata, montata in armature de plumb. Tematic, vitraliile au avut acelasi univers de inspiratie ca si sculptura, subiecte biblice si scene din viata contemporana.
Manuscrisele gotice dezvolta doua categorii diferite prin continut: unele destinate cultului, care cuprind texte religioase si altele cu continut laic (Les Tres Riches Heures du duc Jean de Berry).
Arta gotica in alte tari
Germania
Catedralele- tipologie particulara inaltimea egala a tuturor navelor (biserica-hala). In zonele nordice si rasaritene-din caramida.
-preferinta pentru gotic lanceolat, cu turnuri clopotinita foarte ascutite
-Koln, Regensburg, Nurenberg, Bamberg
Anglia
-interpretare originala in constructia catedralelor
-trei etape: Early English (c. Din Salisbury), Decoreted style (Lichfield, York) si Perpendicular style (Winchester, Canterrbury, Oxford, Cambrige)
-Decoreted style-rolul functional al ogivei este abandonat in favoarea rolului decorative
Italia
-entuziasm discret pentru problemele constructiei bazate pe ogiva
-la cele mai multe catedrale – plafon orizontal, fie simplu, fie bogat ornamentat
-vechea traditie a peretilor construiti din zidarie cu umplutura s-a pastrat, desi era necorespunzatoare sistemului gotic (Domul din Milano, Palatul Dogilor-Venetia)
Romania
-a patruns in secolele XIV-XV in Transilvania
Biserica Sf. Bartolomeu, Biserica Neagra- Brasov, Catedrala Sf. Mihail- Cluj-Napoca
-Castelul de la Bran, Castelul Corvinilor
-orase: Brasov, Sibiu, Sighisoara
Sculptura: Cluj-Statuia Sfantului Gheorghe
Bibliografie: Istoria artelor plastice, vol. I, Adriana Botez-Crainic
Abonați-vă la:
Postări (Atom)