Narmer, primul faraon al Egiptului

Sunt incantata sa va prezint primul articol scris de un colaborator, detinatorul blog-ului Cogito ergo sum. Este vorba de Matei, care are 13 ani, este elev la Colegiul “Costache Negruzzi” din Iaşi si este pasionat de istorie. Deoarece momentan ma axez pe arta Egiptului antic, l-am rugat sa scrie despre o personalitate care apartine acestei perioade.

Narmer este o figură semi-legendară a Egiptului antic, fiind cunoscut din reprezentarea sa pe o paletă ceremonială în formă de scut, descoperită la Hierankopolis. Nu se ştiu exact anii între care a domnit însă se ştie că domnia sa a început spre sfârşitul sec XXXII î.H., şi s-a sfârşit la jumătatea sec.XXXI î.H. Grecii l-au numit Menes. Este, adesea, confundat cu faraonul Horus Aha. A devenit fondatorul regatului egiptean, reuşind să unifice Egiptul de Sus cu Cel de jos şi stabilind capitala regatului la Thinis. I se mai atribuie şi fixarea în scris a legilor, sistematizarea cultului religios, inventarea scrierii egiptene, inventarea calendarului egiptean şi întemeierea oraşului Memphis, la graniţa dintre Egiptul de Sus şi Egiptul de Jos.

Astfel, el a reuşit să organizeze Egiptul în 30 de nome, conduse de persoane apropiate regelui şi supravegheate direct de către acesta. Un alt aspect important al domniei sale a fost fixarea calendarului egiptean, care a fost considerat de către istorici primul calendar din istorie, el cuprinzând 365 de zile, dintre care 360 erau zile obişnuite, iar 5 erau considerate zilele în care s-au născut zeii. Cea mai grea reformă pe care a trebuit să o realizeze a fost reforma cultului religios. Faraonul s-a confruntat la început cu multe probleme, zeităţile din Regatul de Sus fiind diferite de cele din Regatul de Jos. În timpul urmaşilor lui Narmer s-a impus foarte greu cultul zeiţei Hathor şi al zeului Ra. Multă vreme (cu aproximaţie până la domnia lui Keops) zeul Horus a fost considerată zeitatea principală a egiptenilor. Narmer a pus bazele religiei egiptene, care de acum înainte va suferi extrem de multe schimbări, ajungând chiar la monoteism în timpul domniei lui Akhenaton. Religia Regatului Vechi nu va fi uitată, ci va fi folosită în Regatul Nou (1580-1085 î.H.) pentru alcătuirea ,,Cărţii Morţilor”. Acesta era un cod important care îi viza pe muritori, nu pe faraon. Faraonul Narmer s-a ocupat şi de inventarea scrierii egiptene. Scrierea egipteană este, la fel ca şi religia egipteană, extrem de complexă. Ea nu se baza pe cuvinte, ci pe reprezentări. Cunoaştem din păcate foarte puţine despre scrierea egipteană arhaică din timpul lui Narmer. Domnia lui Narmer a fost domnia care a pus bazele Egiptului, care dinastie după dinastie, se va dezvolta şi va deveni unul din cele mai mari imperii ale lumii antice. Egiptul a oferit construcţii care până la Turnul Eiffel construit în 1889 de Gustave Eiffel, au fost cele mai mari realizări din punct de vedere al dimensiunilor.

Basorelieful numit ,,Paleta lui Narmer” îl prezintă pe faraon ucigând un adversar în Delta Nilului, în faţa cadavrelor înşiruite ale inamicilor. Unificarea Egiptului era simbolizată prin dubla coroană, purtată de faraon, inscripţionată cu alb şi roşu, numită pşent, pe care o purta faraonul Narmer.

Articol scris de Matei.

Bibliografie: Istoria lumii pentru toţi. Antichitatea; autori: Magda Stan, Cristian Vornicu